Vid legislativ în agricultură

Începând cu 1 ianuarie 2013 România nu are o lege care să protejeze achiziția terenurilor agricole. Până în luna februarie când se întorc parlamentarii la lucru, străinii pot cumpăra cât pământ doresc fără nici o restricție. Șeful statului a întors legea liberalizării pieței financiare la Parlament. În toată această perioadă, țara noastră se află doar sub prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. „Este o acțiune cu dedicație pentru anumite cercuri de interese”, spun unii analiști. „Este prostie, incompetență și corupție” - zic alții.

Legea care legalizează cumpărarea terenurilor de către străini nu a fost promulgată de șeful statului, Traian Băsescu, care a trimis-o la reexaminare în Senat pe motiv că este prea birocratică și lasă loc la interpretări.

Unul din motivele de respingere a legii de către președintele Băsescu se referă la dreptul de preemțiune acordat Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare (fosta Administrație a Domeniilor Statului), care urma să funcționeze în subordinea directă a premierului Victor Ponta, să administreze toate tranzacțiile cu terenuri extravilane din România și să poată cumpăra în numele statului pământuri agricole, începând din anul 2014.

Traian Băsescu a susținut că prin atribuțiile ce i-au fost conferite, Autoritatea putea elimina alți doritori de pe lista cumpărătorilor eligibili, având în același timp întâietate la cumpărare.

„Consider oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorități, iar nu celei implicate efectiv în desfășurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempțiune”, arată președintele României în cererea de reexaminare.

„Președintele nu poate contesta dreptul de preemțiune al statului”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

În Ungaria, nem szabad

Spre comparație, Ungaria se pune de-a curmezișul normelor europene. Străinii nu pot cumpăra mai mult de un hectar de teren agricol, conform unei legi adoptată pe 15 decembrie 2013 și care va intra în vigoare în mai 2014. Conform legislației din Ungaria, cumpărătorii trebuie să aibă studii în agricultură sau silvicultură, sau să demonstreze că au avut activități agricole în ultimii trei ani pe teritoriul maghiar sau că dețin mai mult de 25% din cooperative agricole înscrise în Ungaria. Premierul ungar Viktor Orban susține că noua lege privind terenurile este menită să îi protejeze pe fermierii ungari și să se asigure că pământul va rămâne în posesia acestora fără a încălca normele Uniunii Europene. Acesta a precizat că guvernul a găsit și o soluție de abolire a sistemului așa-numitelor contracte „de buzunar”, concepute pentru a eluda interdicția privind vânzarea de teren agricol pentru străini. Legea din Ungaria îi nemulțumește pe austrieci care se văd puși în situația de a nu-și putea exploata terenurile deja achiziționate. În plus, Guvernul ungar a început procedurile de expropriere a terenurilor de la străinii care nu se încadrează în prevederile prevăzute de legea ungară. Precizăm că, în Ungaria, vânzarea terenurilor către străini este considerată infracțiune penală și se pedepsește cu până la 5 ani de închisoare.

Slovacia vinde pământ cu măsură

Nici slovacii nu privesc cu ochi buni liberalizarea pieței funciare. Ministerul slovac al Agriculturii și Dezvoltării Rurale dorește o înăsprire a regulilor privind cumpărarea de pământ de către străini înainte de 1 mai 2014, când va expira actualul moratoriu asupra achizițiilor de terenuri agricole, a relatat agenția TASR.

„Cetățenii acelor țări unde slovacii nu pot cumpăra pământ nu vor avea nici ei posibilitatea să achiziționeze terenuri agricole în Slovacia. Sunt țări cu care noi avem o problemă majoră în această privință, precum Albania, Macedonia și Rusia”, a declarat ministrul slovac al agriculturii, Lubomir Jahnatek.

Legislația va fi amendată, în sensul introducerii unui amendament la legea privind protecția terenurilor agricole care va complica achizițiile de terenuri agricole în Slovacia de către persoane altele decât cele care sunt deja implicate de mult timp în sectorul slovac al agriculturii.

Strategie ungară pentru pământul din Ardeal

Szabo Jozsef Andor, atașatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la București, a declarat că Guvernul de la Budapesta are o strategie de achiziționare a terenurilor agricole din Ardeal de către cetățenii maghiari.

Programul ar oferi posibilitatea cetățenilor maghiari să cumpere teren agricol în Ardeal, apoi să încheie un contract cu statul ungar, în baza căruia va primi o rentă viageră pentru suprafața deținută,. „Avem un program în acest sens, al cărui element esențial este că, în situația în care cineva dorește să-și vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârșitul vieții. Desigur, se pune problema ce va face statul maghiar cu un teren, care, de exemplu, se află la marginea unui mic sat din Secuime? În acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze”, a explicat diplomatul maghiar pentru portalul szekelyhon.ro, pe 4 ianuarie.

Potrivit atașatului, după ce sistemul va fi funcțional, proprietarul trebuie doar să se prezinte la viitoarele birouri (deschise de Guvernul maghiar pentru acest program). Funcționarii de la birourile respective vor evalua terenul la fața locului și vor face o ofertă. „Dacă această ofertă nu este acceptată, proprietarul merge pe piața liberă; dacă spune da, primește o rentă viageră și, până la moarte, terenul rămâne pe numele său și îl poate folosi”, a adăugat diplomatul maghiar.

Dacă se poate, de ce nu?

Planul guvernului maghiar a fost reconfirmat de Szabo Jozsef Andor, două zile mai târziu, într-un interviu oferit postului de radio Erdély FM - relatat de site-ul de limbă maghiară transindex.ro. „Statul maghiar ar cumpăra terenuri agricole în Ardeal. Budapesta are un proiect în acest sens, care va fi demarat dacă acesta va putea fi pus în concordanță cu noua lege funciară din România”, a spus Szabo Jozsef pentru postul de radio Erdély FM. Atașatul a declarat că statul maghiar dorește astfel să sprijine rămânerea pe pământul natal a maghiarilor din Transilvania.

„Dacă cineva îmbătrânește, copiii săi au părăsit localitatea și a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilități. Prima, îl vinde oricui, pe piața liberă și atunci întrebarea este: acea persoană, cumpărătorul, ce face cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundații, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură și să rămână în localitățile de baștină”, a mai spus Szabo Jozsef.

Oficialul ungar nu se așteaptă la un război diplomatic între cele două state, deoarece principiile UE susțin în mod neechivoc libera circulație a capitalului și libertatea de alegere a domiciliului și a locului de muncă. „Dacă statul român este în stare să-și apere terenurile agricole și proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piața este liberă, poate să vină oricine – nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez care dorește să cumpere”, a motivat Szabo.

Atât Ministerul de Externe de la Budapesta, cât și Ambasada de la București au precizat că interviul nu există, dar jurnaliștii din Ungaria au prezentat înregistrarea convorbirii telefonice cu Szabo Jozsef Andor.

Guvernul român tace

Oficialii români n-au avut nici o reacție la declarațiile diplomatului ungar. Singuri care au luat poziție imediat după publicarea interviului au fost trei foști demnitari din vestul țării.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru Evenimentul Zilei că la nivelul Guvernului se știa de mult timp de posibilele intenții ale Budapestei, cu privire la sprijinirea cetățenilor maghiari care vor cumpăra teren agricol în Transilvania. Din aceste considerente, el a început demersurile încă din 2010 pentru a obține amânarea liberalizării pieței funciare.

„La acea vreme, România obținuse semnătura Poloniei, Slovaciei, Ungariei și Cehiei și acordul de principiu al Germaniei pentru a amâna momentul de la care piața terenurilor ar fi trebuit liberalizată”, a precizat fostul ministru Tabără. Proiectul a murit, după căderea guvernului Boc.

Într-o intervenție la Realitatea TV, în cadrul emisiunii „Deschide lumea”, Gheorghe Funar a susținut că programul pus la punct de oficialii din Guvernul de la Budapesta, referitor la achiziționarea de terenuri în România, vizează în special Ardealul. „Ardealul însemnând, în limba dacilor, „Grădina Domnului”. Au pregătite birouri cu oameni specializați care vor lua legătura cu cetățenii care vor să vândă pământ”.

„Nu este vorba de pământul meu, ci de cel din Grădina Maicii Domnului, aici trăim noi, în Grădina Maicii Domnului. Îi va bate Dumnezeu pe cei care încearcă să vândă pământ. Toți etnicii maghiari din România, indiferent de funcțiile pe care le au, au luat cetățenia ungară și au jurat loialitate statului ungar și acționează pentru atingerea obiectivului Ungariei de anexare a Ardealului”, a mai spus Funar. La același post de televiziune, Ioan Rus a declarat că afirmațiile diplomatului ungar îngrijorează doar un stat slab, dacă am fi un stat puternic n-ar trebui să ne facem griji.

(ianuarie 2014)

Autor: MARIANA GAVRILĂ