Fenomenul drogurilor

Zeci de ani, despre droguri s-a vorbit cu mâna la gură. Consecințe: fenomenul a scăpat de sub control. Copiii ajung să consume droguri de la vârste tot mai mici.

Vârsta la care tinerii încep să consume droguri a scăzut sub 13 ani, conform datelor oficiale. Tentațiile sunt peste tot, iar adolescenții tot mai dornici să experimenteze.

Îngrijorător este însă faptul că adolescenții și preadolescenții încep să își prepare drogurile acasă, după rețete pe care le găsesc pe internet. Fenomenul a luat amploare în ciuda faptului că stupefiantele se găsesc la tot pasul și pe piața neagră există o varietate de substanțe.

Drogurile conțin adeseori substanțe cu efecte necercetate în amănunt încă, dar care pot fi devastatoare pentru tineri.

În momentul actual, România este într-o situație destul de gravă, a devenit un mare consumator de droguri, o piață de desfacere a acestora. În plus, statul abia începe să înțeleagă fie cum fac tinerii rost de substanțe ilegale, fie câți consumă droguri ca să se relaxeze, din curiozitate sau fără vreun motiv anume și, ulterior, să poată să creeze politici de „harm reduction” (reducere a riscurilor, n.r.), iar cu timpul să le facă mai eficiente.

La această situație a contribuit și lipsa de educație din familie, din școli. Părinți neinformați, program de lucru prea extins (copii singuri), părinți plecați în străinătate, dorința de apartenență a copilului, adolescentului, tânărului la un grup în care să se simtă mai puțin singur, anturajul prost, toate acestea pot duce la consumul de droguri indiferent dacă tinerii provin dintr-un mediu mai sărac sau dintr-o familie cu bani.

Conform datelor oficiale raportate Agenției Naționale Antidrog, vârsta de debut în consumul de droguri este de 13 ani. În realitate însă, vârsta la care tinerii încep să consume droguri este chiar mai mică.

„Vârsta a scăzut. Și vorbim aici de preadolescenți, deci vârsta înseamnă 11-12 ani la care încep acest consum. Ori, cu câțiva ani înainte, vorbeam de adolescenți, de la 14 ani în sus. Este foarte importantă relația dintre părinți și preadolescenți sau adolescenți, ce au clădit până atunci. Practic, baza comunicării dintre ei pe de o parte. Pe de o altă parte, o observație simplă a unui părinte ar putea să vadă niște semne fiziologice, vizavi de privire, de echilibru, de rutinele de viață ale copilului”, spune psihologul Mihaela Dinu.

Potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog (ANA), în anul 2021 (cele mai recente disponibile), au ajuns la unitatea de primiri urgențe aproape 2.500 de persoane din cauza consumului de substanțe psihoactive.

„Drogurile sunt peste tot”

Din capul locului trebuie precizat că traficul de substanțe stupefiante este în strânsă legătură cu alte infracțiuni pe care le susțin, precum: spălarea de bani; traficul de carne vie (prostituție, pedofilie etc); terorism; traficul de organe și țesuturi umane; omoruri, jafuri, tâlhării etc.

Însă, la ora actuală asistăm la o nouă problemă alarmantă privind drogurile – o mare parte dintre droguri sunt legale. Comercializate ca și „substanțe euforizante legale”, „substanțe chimice în curs de cercetare”, „îngrășăminte pentru plante” și „săruri de baie”, substanțele noi cu proprietăți psihoactive (NSP) se înmulțesc într-un ritm fără precedent și reprezintă provocări semnificative pentru sănătatea publică.

Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte asupra sănătății mult mai grave decât drogurile tradiționale, pur și simplu „ard” creierul, spun specialiștii.

Aceste substanțe au efect direct asupra creierului. Este vorba despre pierderea identității, halucinații, diminuarea atenției și memoriei, combinate cu efecte adverse precum anxietate, amețeli, confuzie, insomnie, depresie, cefalee și atacuri severe de panică, creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale.

„Drogurile sunt peste tot, sunt o realitate și noi asta încercăm să le spunem părinților. În primul rând, copiii descoperă drogurile clasice care sunt în filme, dacă vorbim de canabis, că vorbim de cocaină, heroină, că pe astea trei le cunoaște toată lumea, având în vedere că despre ele s-a discutat foarte mult. În schimb, printre cele mai consumate sunt și NSP-urile acestea, legale, cu ghilimelele de rigoare, pentru că sunt substanțe de fapt sintetice, droguri sintetice, făcute în laborator și care conțin tot felul de compuși chimici și care pot îmbrăca tot felul de forme, de la sare de baie, la îngrășământ de plante, la medicamente, la comprimate”, a explicat directoarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija, pentru Europa Liberă.

Drogurile sintetice sunt greu de recunoscut, explică Ramona Dabija.

„Poate fi sub formă de prăjituri sau sub formă de jeleu, poate fi sub formă de țigară sau poate fi sub orice altă formă. Ele au o culoare alb-maronie, nu au miros și nici gust și atunci nu-ți dai seama. Dar diferența între drogurile de proastă calitate și drogurile de calitate, dacă vreți, o fac banii și câți bani are copilul pe mână. Pentru că dacă are bani va merge spre droguri mai clasice, dacă nu, va lua aceste NSP-uri”, a explicat directoarea.

„Pentru două secunde le dă o stare de bine, că sunt invincibili. Efecte secundare negative, inclusiv modificări de comportament sau de dispoziție, cum ar fi euforie, confuzie, agitație, psihoză acută, comportament agresiv, violent și autodistructiv. Efectele toxice asociate cu consumul acestei substanțe includ hipertensiune, hipertermie, transpirație, cefalee, palpitații, convulsii, apariția halucinațiilor și episoadelor paranoide”, spune Ramona Dabija.

Notă. În ultimii zece ani, substanțele noi, cu efect psihoactiv, s-au înmulțit într-un ritm alarmant, atrag atenția specialiștii.

Aproape 1.000 de substanțe cu efect similar acestora, în special psihoactiv, au fost identificate de organismul similar ANA, de la nivel european, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor și a dependenței de Droguri (EMCDDA).

În România, în prezent, peste 120 de substanțe sunt sub control național. Numai în semestrul I al anului 2023, Agenția Națională Antidrog a transmis Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie 12 notificări privind identificarea pentru prima dată de noi substanțe psihoactive.

Droguri făcute „în cadă”

„Drogurile noi, cunoscute pe piață sub denumirea de „cristale”, au devenit preferatele consumatorilor începători, în special elevi de liceu fără bani. Sunt ieftine și la îndemână. Pur și simplu se găsesc peste tot, trebuie doar să întrebi”, spun jurnaliștii de la Ziua News.

Un astfel de laborator de droguri „cristale” fabricate cu acid sulfuric, sodă caustică și un derivat din mercur a fost descoperit recent într-un apartament închiriat într-un bloc din sectorul 2 al Capitalei.

Traficanții, doi indivizi de 22, respectiv 23 de ani, n-au făcut altceva decât să se intereseze ce conțin aceste droguri noi și cum se produc. Tot laboratorul și substanțele se vând la liber pe internet. Nu le-a trebuit decât curaj și ceva documentare pe internet.

Într-o primă fază, traficanții aduceau pastile de MDMA din Spania, cu serviciu de coletărie. Pastilele erau ascunse în pachete în care se aflau piese auto. Le vindeau consumatorilor printr-o strategie ruptă parcă din filme.

Puneau pastilele în pungi cu pufuleți, punga era aruncată într-un coș de gunoi stradal, cumpărătorul venea și ridica punga și lăsa banii datorați. Tranzacția era supravegheată de unul dintre cei doi traficanți dintr-un gang, care ulterior mergea și ridica banii lăsați. Toată discuția se purta prin intermediul aplicației Wickr me. Aici primeau consumatorii informațiile. Care este coșul de gunoi, ora la care să meargă să ridice coletul și cum să lase banii.

Ulterior, după ce au strâns ceva bani din vânzarea de MDMA, cei doi tineri au trecut la nivelul superior. Au renunțat să se mai complice cu distribuitori din țări străine și au decis să-și facă propriul lor laborator de produs amfetamină.

Afacerea n-a fost finalizată, întrucât au fost turnați la DIICOT de unul dintre clienții prinși cu droguri și care a dat informații clare procurorilor în legătură cu sursa lui de cristale.

În apartamentul „fabricanților” de droguri, anchetatorii au găsit zeci de bidoane pline cu tot felul de substanțe ce urmau să fie combinate și transformate în drog.

„Se transmite așa, din gură în gură”

Cătălin era în clasa a VIII-a și avea 14 ani când a consumat prima dată substanțe psihoactive, droguri, cum le știe toată lumea. Spune că el și colegii săi consumatori se fereau de profesori sau de alți copii de vârsta lor, dar admite că este posibil ca unele cadre didactice să fi aflat de consumul de droguri din școală.

„Făceam rost de droguri de la dealeri. Atunci când fumam la școală era cineva care aducea. Nu știa toată lumea ce facem noi, încercam să ne ferim pe cât posibil de profi și de alți angajați, dar se mai întâmpla să ne vadă alți colegi și să ne zică. N-am aflat dacă ar fi știut vreun profesor, dar e posibil”, a spus tânărul, pentru HotNews.ro.

El a explicat că în excursii totul era mai „hardcore”, pentru că se consumau și alte tipuri de substanțe decât cele „obișnuite”.

„Intri în contact cu un dealer prin altcineva care are contactul. Se transmite așa, din gură în gură. În excursii cel mai des se întâmpla să fumăm iarbă și de obicei se aduceau și alte tipuri de droguri, gen coca sau MDMA, acolo era mai hardcore”, detaliază Cătălin.

„Nu cunosc niciun dependent care să fi renunțat de frica legii”

Alex este unul dintre facilitatorii grupului Narcoticii Anonimi (NA) de la Cluj și, într-un interviu pentru Europa Liberă, a povestit cum a fost pentru el drumul de la consumul recreativ la dependență și apoi la recuperare.

Tânărul a povestit că nu cunoaște pe cineva care să se fi lăsat de consum de teama legii. „Nu cunosc niciun dependent care să se fi lăsat de consum de frica legii”, a declarat Alex.

„Eu personal am consumat etnobotanice - le fumam și am prizat de vreo două ori, tot etnobotanice. Și am mai fumat iarbă. Mai grav era fumatul de legale, etnobotanice. Asta și pentru că era foarte accesibil. M-am apucat în clasa a IX-a. Primul an de facultate l-am înghețat și m-am dus la recuperare, apoi am revenit în România, am mai consumat vreo șase luni și de atunci sunt curat.”

Despre metodele de recuperare tânărul spune: „Psihologul este una dintre metode. Am fost și eu la diferiți psihologi care ba au trecut și ei prin asta, ba aveau studii în domeniu. Însă n-a fost suficient. Informarea în școli - și de asta am avut parte, dar aia nu prea a funcționat.”

„Și oare de ce nu a funcționat informarea în școală?”, este întrebat.

„Noi, dependenții, negăm de multe ori că avem nevoie de ajutor. Iar în cazul meu, prevenția a apărut în școală fix la începutul consumului meu, iar bineînțeles că atunci încă era totul foarte fain și na, nu credeam că o să fie probleme pe atunci. Deși cei care au venit să ne vorbească în școală au adus și un invitat care a povestit despre consumul lui, circumstanțele și consecințele”.

„Supradoză de visuri spulberate”

Cătălin are 47 de ani. O treime din viață și-a irosit-o cu droguri. Salvarea lui a fost soția. „Curiozitatea de a încerca un drog m-a costat 16 ani din viață. Însă, eu sunt un caz fericit pentru că două treimi din prietenii mei sunt morți”, a precizat Cătălin.

Mihai s-a drogat pentru prima dată la 14 ani de curiozitate. I-a luat aproape 20 ani să renunțe la ele.

„Nu cred că m-aș fi lăsat niciodată în viața mea dacă nu aș fi simțit daunele pe care le-am trăit la nivel de sănătate, la nivel juridic. Am decis să încerc să mă schimb, să mă las de droguri, după ce am ieșit dintr-o comă de două luni jumătate de la Floreasca. Atunci mi-am dat seama că am mers prea departe când nu mai îmi recunoșteam familia”, a mărturisit Mihai, acum în vârstă de 36 de ani.

Fenomenul „Zombie”

„Beția Albă”, cum i se mai spune, este unul dintre principalii factori de mortalitate pe glob. Trebuie precizat că nu există droguri „ușoare”, „recreaționale”! Toate drogurile au influență nefastă asupra individului și a societății!

Un fenomen care a luat amploare și în țara noastră este fenomenul „Zombie”, și care se pare că se datorează consumului unei noi substanțe psihoactive (NSP), denumită pirolidinovalerofenona. Această substanță se vinde pe stradă sub denumirea comună de „Flakka”. Nu este vorba de un nou tip de drog, ci este vorba de un nou comportament ca urmare a consumului acestei substanțe.

Denumirea generică a acestui drog – „zombie” - este cunoscută din cauza efectelor produse în urma consumului și după modul în care se manifestă cei care sunt sub efectul acestor substanțe. Această stare se instalează în cel mult 10 minute și efectele durează în medie o oră și jumătate.

Unde poate duce consumul de droguri?

Dincolo de ambiguitățile legislative, rămân importante efectele pe care substanțele noi, psihoactive, le pot avea asupra consumatorilor. Intervențiile specialiștilor sunt graduale, iar prima miză este întârzierea vârstei la care un tânăr ajunge să consume o primă doză.

„E un indicator alarmant faptul că a început să scadă vârsta de debut în consum. Noi încercăm, cu instrumentele de prevenție existente, să amânăm măcar vârsta de debut, cu cât copilul se apucă mai târziu de droguri, ajunge la prima doză, cu atât îi crește nivelul de maturizare a creierului, de a discerne.

Cu cât vârsta e mai scăzută, e victimă sigură a impulsurilor, a grupului de prieteni, sau a dealerului”, a explicat presei comisarul șef Lavinius Sava, din cadrul Agenției Antidrog.

Pandemia, marcată de restricții, a fost urmată de o dorință a tinerilor de a sparge limitele și de a trăi senzații tari, adaugă el.

„După ce s-a renunțat la restricțiile pandemice, a fost o explozie a reîntâlnirii. Tinerii aceștia au venit brusc cu un apetit teribil pentru a-și asuma niște comportamente de risc, de mare risc”.

În același timp, pandemia a oferit ocazia dealerilor de droguri să își formeze canale alternative a drogurilor, în special în mediul virtual.

„S-a ajuns să poți comanda droguri în chatul de la anumit joc video”.

Pe de o parte, depășirea dificultăților din pandemie ar fi creat un efect de tipul „dacă nu am murit eu de Covid, nu o să mor eu de la 2-3 fumuri”, explică Lavinius Sava.

O parte dintre dealerii de azi sunt foști consumatori de heroină, care le-au înlocuit cu substanțe care imită efectul, dar nu necesită injectare.

„Consumul îndelungat îi transformă adeseori pe consumatori în dealeri, pentru că așa își procură și banii necesari să își cumpere drogurile pe care le consumă”, a menționat specialistul.

Prezența părinților în viața copiilor și mai ales tipul de dialog cu aceștia sunt instrumente eficiente de prevenție. Studii efectuate în Islanda au demonstrat că timpul petrecut de părinte cu copil în weekend scade foarte mult predispoziția acestuia înspre droguri, a explicat el.

„E nevoie ca și părintele să fie informat și să îi ofere informații corecte copilului, astfel încât acesta să înțeleagă riscurile la care se impune. Empatia și sentimentul copilului că poate discuta deschis cu părintele sunt foarte importante”, menționează Lavinius Sava.

Riscurile la care se expun tinerii pot merge de la deces, la îmbolnăvirea cronică și afectarea sistemului nervos central - creier și măduva spinării, stări psihotice, dar și afectarea traseului profesional și stigmatizarea socială.

Mai mult, în funcție de drogul consumat tinerii pot ajunge și în fața procurorilor, chiar dacă au consumat doar o doză dintr-o substanță interzisă. Parcursul judiciar este în sine traumatizant, dincolo de verdictul de condamnare în vreun fel sau nu.

De altfel, cu cât tânărul este mai avansat în consum, recuperarea este tot mai dureroasă.

„E o măsură în toate, depinde cât de mult abuzezi de substanța respectivă. Celor care relativizează anumite substanțe, le spunem că este drog orice nu are prescripție medicală, dacă nu ți l-a prescris un specialist, nu are un efect terapeutic, nu e util terapeutic, e un drog”, a conchis el. „Sunt droguri care creează dependență chiar de la prima sau a doua doză”.

Semne că ai un copil care consumă droguri 

Abuzul de droguri reprezintă o problemă gravă indiferent de vârstă, cu atât mai mult cu cât suspectezi că poate fi vorba despre propriul copil. În calitate de părinte se poate dovedi dificil să fii obiectiv și să identifici la timp simptomele care indică un astfel de comportament. De aceea este important să inițiezi tu discuția pe această temă sensibilă, îndrumând întotdeauna copilul și demonstrându-i că îi ești alături necondiționat.

„Prevenția este cea mai sigură metodă prin care putem face ceva. A vorbi în școli despre problema drogurilor, a vorbi în familie, este un lucru indicat. Cu cât vorbim mai mult despre asta, cu atât scade interesul lor de a-și hrăni curiozitatea. Dacă nu vorbesc despre asta, dacă văd că este un subiect tabu, că este ceva interzis, orice adolescent merge în căutarea lucrurilor interzise, nespuse. E mai bine să vorbim despre asta în termeni cât mai sinceri și onești, și a stabili un cadru de bază de la vârstele cele mai mici”, a explicat Carmen Oprea, specialist ANA în prevenirea consumului de droguri.

Nu există specialist care să vă cunoască mai bine copilul. Există anumite semne care ar putea indica consumul de droguri, care diferă și în funcție de substanța consumată.

Iată la ce semne este bine să te uiți:

• Un copil care știe prea multe despre droguri este posibil să fi avut o experiență mai apropiată decât ai crede cu aceste substanțe. Verifică sursele sale de informare.
• Un miros ciudat din partea copilului. Fie că este vorba de un interes pentru un nou deodorant de corp, fie de un miros de marijuana.
• Instrumente bine ascunse. Urmărește cutiuțe de metal, seringi sau linguri arse.
• Note școlare în schimbare bruscă. Acesta este unul dintre cele mai comune consecințe ale abuzului de droguri. Dacă copilul tău care învăța bine ajunge să ia note proaste, este posibil să se confrunte cu probleme.
• O expresie a feței împietrită. Este destul de dificil să discerni între diverse expresii faciale ale unui adolescent, mai ales că nu este prea comunicativ. Dar dacă pare mereu rupt de realitate, este posibil să consume droguri.
• Abandonarea prieteniilor. Dacă copilul tău începe să iasă afară cu alți prieteni și renunță la vechii prieteni ar trebui să îți pui întrebarea dacă pasiunile lor comune nu sunt nocive.
• Abandonarea activităților sociale. Poate fi vorba doar despre gusturi schimbate, dar dacă suspectezi ceva acordă atenția cuvenită.
• Răspunsuri evazive. Un copil care consumă droguri se va ascunde de părinții săi.
• Schimbări în comportament (irascibilitate, depresie, schimbări de dispoziție). Adolescenții sunt caracterizați de această trăsătură, dar dacă dimineața este agitat și seara liniștit ar putea consuma droguri.
• Certuri dese în familie și cu prietenii.
• Probleme cu memoria. Este vorba despre informații de bază pe care le poate uita sau perioade de timp din care nu își amintește nimic.
• Răni inexplicabile. Alături de probleme medicale și bullying pot fi cauzate de consumul de droguri.
• Bani sau bunuri lipsă. Copilul tău poate fura ca să își finanțeze un obicei nociv.
• Schimbările de greutate. Atunci când greutatea fluctuează brusc, poate fi vorba despre o dependență. Unii adolescenți uită să mănânce sau își cheltuie banii pe droguri în loc de mâncare.
• Îmbolnăviri dese. Unul dintre efectele adverse ale unor droguri pot include suprimarea sistemului imunitar. Drogurile care se inhalează pot cauza probleme respiratorii.
• Orele târzii. Pare un obicei de la sine înțeles al unui adolescent, dar poate ascunde practici ilegale. De urmărit dificultatea în a adormi/insomnia.
• Simptome precum dureri de cap, atacuri de panică, greață, diaree, transpirații, convulsii, coșmaruri, halucinații, simptome de sevraj.
• Aspect al pielii modificat - piele îmbujorată, ochi decolorați, capilare sparte.

„Schimbări în comportament ce trebuie urmărite: nu mai comunică, își schimbă grupul de prieteni, minte, lipsește mult de la școală, este izolat, trist, obosit, are comportament ostil sau rebel, e mai rece cu familia și cu prietenii din copilărie, râde fără motiv sau e apatic, folosește deodorant de cameră în exces, mănâncă mai multe dulciuri, are apetit alimentar crescut sau scăzut, în funcție de drogul consumat.

Pe planul aspectului fizic poate avea ochii roșii, tuse, rinoree, miros diferit, pupile mărite sau micșorate, stil vestimentar neîngrijit.

Puteți găsi în buzunarele hainelor sau în cameră pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurițe, fiole cu apă distilată, hellas sau sare de lămâie, foițe de țigară, pipete etc.

Dacă observați aceste semne, nu trebuie să intrați în panică, dar e foarte important să apelați la ajutor de specialitate. Felul în care abordați problema la început, poate contura traseul terapeutic ce urmează. Trebuie evitate atitudinile critice. Încercați să nu-i dați impresia că v-a dezamăgit, sau că vă este rușine cu el/ea. Oferiți-i, în schimb, sprijin necondiționat, comunicare constantă și încrederea că, până la urmă, veți reuși împreună”, subliniază doamna Carmen Oprea.

Cum acorzi primul ajutor!

Dacă știi sau crezi că cineva cunoscut consumă droguri:

• Ascultă – este important să înțelegi și să respecți ce simte persoana respectivă;
• Nu izola persoana respectivă refuzând să îi vorbești;
• Ia-ți toate informațiile necesare înainte de a face ceva.

Dacă găsești pe cineva în stare de somnolență sau care și-a pierdut cunoștința:

• Rămâi calm!
• Sună serviciile de urgență la numărul: 112.
• Asigură-te că nu îi sunt blocate căile respiratorii.
• Întoarce-l/o pe o parte și nu îl/o lăsa singur/ă. Ai grijă când îl/o întorci să nu se înțepe în ace sau să se taie în ceva.
• Dă personalului ambulanței orice praf, tablete sau alte lucruri găsite.

Notă. „Dependența este o adaptare. Nu ești tu, este cușca în care trăiești.” – Johann Hari

(septembrie 2023)

Autor: MARIANA GAVRILĂ