Nu vă vindeți viitorul
România este prima țară de pe Continentul European care vinde terenuri agricole străinilor fără limite, celelalte state din UE au găsit subterfugii ca să scape. Au pus condiții care să descurajeze investitorii străini. Statul român vinde de ani buni bucăți din teritoriul național al țării. Peste patru milioane de hectare de teren agricol și o jumătate de milion de hectare din Munții României au fost înstrăinate.
„Voi aveți păduri și terenuri ieftine, dar și un Guvern la fel de ieftin”, spun fermierii italieni și unguri interesați de pădurile și terenurile agricole din vestul României. Guvernul din Italia acordă subvenții italienilor care investesc în țara noastră cu condiția ca producția agricolă obținută să ajungă în Peninsulă. Statul ungar este direct implicat în achiziționarea pământului din Ardeal.
Nimic din ce depozitează fermierii străini nu rămâne în România. Totul ia calea exportului. Străinii controlează deja prețurile la alimente, la cereale și încep să ne condiționeze până și porția zilnică de mâncare. Nu au nici un respect pentru legislația română, lucrează cu evazioniști din toată lumea, profită de lăcomia autorităților naționale corupte, scot din țară tot ce produc și se întorc cu produsul finit la suprapreț. „Dacă românii nu vor să facă agricultură, venim noi să lucrăm pământul”, spun italienii. Aceștia susțin că atâta timp cât produc mâncare nu pot ieși în pierdere. „Sunt șapte miliarde de guri de hrănit pe glob”. Analiștii economici prognozează că această criză economică în care ne zbatem va fi devansată de criza alimentară. Toate statele Europei își iau măsuri de siguranță. Producția de alimente la nivel mondial trebuie să crească cu 60% până la mijlocul acestui secol, în caz contrar existând un risc grav de penurie alimentară care ar putea conduce la tulburări sociale și războaie civile, a avertizat pe 10 martie Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în cadrul unei conferințe desfășurată la Ulan Bator.
„Cine își vinde pământul își vinde viitorul”, spun străinii. În Ungaria, proprietarii terenurilor, notarii și avocații care fac tranzații cu terenuri agricole cu străini sunt condamnați la închisoare, iar pământul intră automat în proprietatea statului. În România, străinii lucrează în echipă cu notarii și avocații, pun câte o mașină sub fundul câtorva speculați imobiliari și-i trimit pe ulițele satelor să cumpere de la țărani tarla cu tarla pentru a le comasa într-o suprafață de sute de hectare. Dincolo de graniță, comunitățile locale au drept de veto. Fermierii unguri s-au asociat, iar, dacă există undeva vreun teren de vânzare, pun mână de la mână și-l cumpără împreună. În Ungaria, pământul rămâne al ungurilor, în România, pământul este al tuturor.
Românii care și-au vândut terenurile agricole bat acum la poarta stăpânilor pământului lor ca să le dea de lucru, să muncească ceva măcar și cu ziua.
Ce prevede noua lege
Legea privind măsurile de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane va intra in vigoare peste o lună. Cea mai importantă prevedere a actului normativ publicată în Monitorul Oficial la data de 12 martie, se referă la respectarea drepturilor de preemțiune acordate, la preț și în condiții egale, următoarelor categorii de persoane: coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini și statului român, prin Agenția Domeniilor Statului.
Astfel, un proprietar de teren agricol situat în extravilan care intenționează să-și vândă terenul va trebui să urmeze întocmai pașii din Lege. Pentru a putea vinde, acesta trebuie să înregistreze la primăria din raza unității administrativ-teritoriale unde se află respectivul teren o cerere prin care solicită afișarea ofertei de vânzare a suprafeței agricole. Cererea va trebui să fie însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol și de documentele doveditoare (urmează să fie stabilite de Guvern prin norme de aplicare).
Până în ziua următoare, primăria afișează oferta la sediu și, în cazul în care are, pe site-ul său oficial. Aici apar preemtorii, care în termen de 30 de zile își pot manifesta dreptul de cumpărare în scris. Ei trebuie să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată.
Potrivit Legii, în cazul în care mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la același preț și în aceleași condiții, vânzătorul va alege dintre aceștia și va comunica numele celui ales primăriei.
Dacă unul dintre preemtorii de rang inferior oferă un preț mai bun decât cel din oferta de vânzare sau decât cel oferit de ceilalți preemptori de rang superior lui, vânzătorul poate relua procedura, însă pentru o singură dată, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de 30 de zile până la care preemtorii puteau să-și manifeste dreptul.
În cazul în care timp de 30 de zile, niciunul dintre preemtori nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, vânzarea terenului este liberă. Așadar, o tranzacție de acest gen va dura cel puțin 40 de zile.
Prevederile acestei legi nu se aplică înstrăinărilor între rude până la gradul trei inclusiv.
De asemenea, potrivit articolului 3, terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naționale. Atenție: prevederile legii se aplică și pentru vânzarea-cumpărarea de teren agricol extravilan între doi cetățeni români sau către persoane juridice române! Sub incidența art. 3 din Legea nou promulgată intră 174 de localități din județul Bihor.
(martie 2014)
Autor: MARIANA GAVRILĂ
