România vândută la hectar

„Noi vrem pământ!”, au strigat străinii care în țările lor și-au exploatat terenurile în exces. „Luați-l pe-al nostru!”, a fost răspunsul în cor al românilor care și-au lăsat moștenirea pârloagă.

Italieni, danezi, olandezi, francezi, belgieni și arabi și-au mutat fermele în România. Ei fac profitul pe care n-am știut noi să-l facem în agricultură. A sosit momentul să lăsam invidia deoparte și să ne apucăm de treabă.

Avem 14 milioane de hectare de teren agricol. Agricultura României ar putea hrăni 80 de milioane de persoane, ceea ce înseamnă 15% din populația Uniunii Eurpene. Avem cele mai bune produse ecologice din lume, dar și cei mai săraci țărani din Europa. De ce se întâmplă asta? Cine să fie de vină? Să fie comunismul, care a distrus spiritul întreprizător al românului? Dar și ungurii și țăranii nemți din fosta RDG au fost deposedați de către comuniști și n-au rămas săraci lipiți. Ce-am făcut noi și ei s-au ferit să facă? În primul rând, ei nu și-au retrocedat terenurile de-a brambura.

După căderea zidului de la Berlin, nemții n-au distrus fostele CAP-uri. Au avut un plan. Germania capitalistă cunoștea valoarea terenurilor și importanța agriculturii. Ungaria a luat o decizie istorică. Ungurii și-au modificat Constituția, interzicându-le străinilor să cumpere terenuri agricole pe teritoriul țării lor. Legea a fost votată recent de majoritatea covârșitoare a parlamentarilor ungari. „Constituția va proteja terenurile Ungariei - o comoară națională, moștenirea noastră comună – de speculatorii locali și străini”, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria.

Ce a făcut românul cu terenul? Speculă imobiliară. A luat niște bani pe care și i-a prăpădit în această criză caraghioasă. Azi, privește cu lehamite la terenul lui care nu-i nici cultivat, nici construit. Și autoritățile? Clasa politică din România n-a reușit să se trezească la realitate nici acum, după 23 de ani de la căderea comunisnului. În loc să-l ajute pe țăran să-și eficientizeze gospodăria, să-l facă competitiv pe piața UE, autoritățile române impun noi biruri și vor să-l stimuleze prin amenzi: taxa pe pârloagă nu-i apobată încă, dar nici mult nu mai are până să devină lege. „Ei vor acționa prin taxe și noi vom reacționa cu emigrarea și cu evaziunea fiscală,” spunea un tânăr.

Românii rămân cu invidia

Uitându-se acum peste gard, cu invidie la străini, românul își dă seama de potențialul fantastic care zace în terenul lăsat de izbeliște. Italianul sau olandezul poate să facă ce românul n-a fost în stare: să exploateze fiecare colțișor din pământul românesc, să-l semene din buza pădurii până-n poarta casei și să obțină profit.

De ce se înghesuie străinii să cumpere terenuri agricole în România? În primul rând, pentru că sunt ieftine, nu există nici o restricție din partea autorităților nepăsătoare, iar proprietarii abia așteaptă să scape de ele. Singurul inconvenient este faptul că pământu-i fărâmițat între diversi moștenitori.

De la 1 ianuarie 2014, străinii au liber la achiziția de terenuri agricole în România. Reprezentanții Ministerului Agriculturii spun însă că nu cred că străinii vor cumpăra terenuri agricole la scară mare și că răul a fost făcut atunci când s-a permis înstrăinarea de terenuri către persoane juridice cu acționariat străin.

Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a spus într-o conferință de presă pe tema agriculturii, că „avem intenția să introducem anumite condiții la achiziția terenurilor de către persoanele fizice străine. De exemplu, de la o anumită suprafață în sus, să zicem 5 hectare, cumpărătorii să fie agricultori și să aibă cunoștințe în domeniu”.

El a amintit că și în prezent străinii pot cumpăra terenuri în România, dacă înființează o firmă.

„Mă îndoiesc că persoanele fizice vor cumpăra terenuri acum, când persoanele juridice străine au achiziționat aproape un milion de hectare. (...) Răul a fost deja făcut, când s-a permis achiziția terenurilor de către persoanele juridice”, a mai spus secretarul de stat, citat de mediafax.ro.

Comisarul European pentru Agricultură Dacian Cioloș a susținut în cadrul unui interviu că investițiile străine nu ne vor putea rezolva problemele: „și aici chiar mi-aș dori să fim foarte clari în acest sens. Nu cred că este cazul să mai așteptăm să vină alții să facă lucrurile în locul nostru sau să ne dea exemple de urmat. Cred că sunt deja foarte mulți agricultori români care au călătorit în străinătate, care au lucrat în ferme acolo și care au văzut organizarea din alte țări și știu ce au de făcut la ei acasă. Există oricum riscul unei discuții contradictorii: pe de o parte, de ce nu vin să ne ajute străinii, apoi de ce vin străinii să ne cumpere pământurile”, a declarat comisarul Cioloș pentru AgroIntel. În plus, comisarul european susține că micii fermieri vor putea beneficia de programe de investiții, dar și de servicii de consiliere și sprijin pentru dezvoltare economică și restructurare. Finanțările pentru începerea unei afaceri cu profil agricol sau non agricol în mediul rural vor continua să existe și în viitoarea Politică Agricolă Comună. „Pe de altă parte, convingerea mea este că, pentru a avea șanse pe termen lung, micii fermieri ar trebui să se axeze pe produse de calitate, pe care să le vândă pe plan local sau prin rețelele de agroturism și să se organizeze în grupuri sau organizații de producători. O fermă mică, individuală, care face un produs standardizat nu va putea rezista prea multă vreme concurenței”, a precizat comisarul Cioloș.

Ce spun străinii?

Trebuie știut faptul că bătălia pentru pământ fertil este aprigă în toată lumea. Prestigiosul ziar „Deutsche Zeitung” scria că România este țara cu „cel mai bun pământ din Europa, încă ideal pentru culturile ecologice”. The Irish Independent realata că cea mai importantă firmă britanică de management agro-zootehnic vrea să investească cumpărând terenuri agricole în România, deoarece consideră că Europa de Est oferă oportunități mult mai bune decât cele pe plan local. Piața terenurilor agricole din Marea Britanie este „foarte matură și rigidă”, a declarat directorul executiv al Velcourt, James Townshend. „Într-un an, în Marea Britanie se vând sub 0,5 procente de teren agricol, astfel încât oportunitățile sunt foarte limitate”,a explicat acesta, precizând că investițiile din România vor aduce randamente de peste 10%, rezultate atât din exploatarea agricolă cât și majorarea prețurilor la terenuri.

„Vom obține randamente în două moduri: vom crește productivitatea și vom reduce costurile și există potențial pentru operațiuni foarte profitabile în agricultură, ca urmare a calității foarte bune a solului”, a adăugat el.

„Comasarea unor parcele mici într-un singur bloc mare, irigat, și cu o depozitare corespunzătoare, va crește valoarea terenurilor, care oricum va spori de-a lungul timpului”, explică directorul Velcourt.

Potrivit lui Townshend, „pe parcursul a șase sau șapte ani” valoarea terenurilor agricole din România ar putea crește de la 2.700 euro pe hectar la media poloneză de 6.500 – 7.000 de euro pe hectar, în condițiile în care „în Anglia de Est prețul este de 30.000 de euro pe hectar.”

Joint-venture-ul prevede achiziționarea a 4.450 de hectare, la prețul de cel mult 2.700 de euro pe hectar, pe care să aducă îmbunătățiri legate de irigare și depozitare. La vânzarea de peste opt ani, Velcourt se așteaptă ca prețul să fie de 9.500 euro pe hectar.

Compania a identificat deja teren în România, iar investitorii vor fi, probabil, „asociații familiale sau fonduri private de investiții.”

Într-o mare parte a Europei de Est, terenurile agricole sunt ușor accesibile și de multe ori pe întinderi mari, iar investitorii străini au profitat de avantaje și au investit în regiune, relatează Financial Times.

Cei mai mulți investitori închiriază, în loc să dețină fermele, din cauza restricțiilor aplicate încă străinilor cu privire la proprietatea asupra terenurilor într-o mare parte din țările est-europene. Contractele de leasing sunt, de obicei, pe o durată care variază între 5 și 15 ani, și doar câțiva și-au asigurat un contract pe 30 de ani.

În România, terenul poate fi încă achiziționat cu 300 de euro pe hectar, în timp ce în centrul Ucrainei un hectar poate fi închiriat cu 70 de euro pe an, scrie Financial Times.

Notă. Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul țării, cuprinzând 45% din populație, adică 8,7 milioane de locuitori. Având o suprafață agricolă de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafața totală a țării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de Est. Aproape jumătate din suprafața totală și din efectivul total de animale se află în exploatații de subzistență, care acoperă 45% din suprafața agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploatațiilor au sub 5 hectare de teren, având în medie 1,63 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Analiștii economici spun că mediul rural în general a fost neglijat, nefăcându-se investiții nici măcar la nivelul a 20% din minimul necesar. Conform ultimelor date disponibile, străinii dețin deja 800.000 de hectare de teren agricol din România.

(aprilie 2013)

Acest articol a apărut în publicația Fermierul bihorean, ediția din aprilie 2013.

Autor: MARIANA GAVRILĂ