Ne putem întreține singuri

A venit vremea să ne uităm și în propria ogradă. În aceste vremuri tulburi, fermierii autohtoni ne pot salva. Într-o țară care numără 20 de milioane de înfometați, fermierii bihoreni pot hrăni lejer 600 de mii de oameni.

Există viață și fără supermarket? Pot hrăni țăranii, orășenii în acest moment critic? Se pot hrăni bihorenii măcar pe ei înșiși? Răspunsul este DA. Fermierii bihoreni pot asigura alimentele de bază pentru toată populația județului. Dați-le o șansă până nu-i prea tărziu!

Analizând reacția autorităților și măsurile întreprinse de acestea în vederea prevenirii extinderii pandemiei de coronavirus, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” a remarcat faptul că în toată pleiada de măsuri luate și aduse în prima linie, două domenii de importanță capitală sunt lăsate în plan secundar: agricultura și alimentația, respectiv asigurarea ritmică a tuturor cetățenilor României cu alimente. „Indiferent ce s-ar spune, indiferent ce măsuri s-ar lua, dacă aprovizionarea cu alimente nu este garantată, toate celelalte măsuri sunt caduce. Există o zicere: de medicamente poți avea nevoie o dată în viață, de alimente este nevoie de trei ori pe zi. Acest adevăr nu poate fi contestat”, a spus Tabără într-un document adresat autorităților.

Pâinea noastră cea de toate zilele

În urma unei analize făcute de Fermierul bihorean privind potențialul agricol din județul Bihor și posibilitatea asigurării alimentelor de bază pentru toată populația județului, am ajuns la concluzia că noi ne putem întreține siguri, dacă Dumnezeu va rândui vreme bună și în anul acesta.

Datele oficiale ale Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Bihor arată că, la ora actuală, fermierii bihoreni obțin o producție de grâu de trei ori mai mare decât necesarul zilnic de pâine pentru toți cetățenii acestui județ.

Pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de români, consumul mediu lunar fiind de 8 kilograme, adică 96,5 kilograme de persoană pe an, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.

Astfel, la o populație stabilă a județului Bihor care este de 575.398 persoane, pentru a satisface necesarul de pâine și produse de panificație este nevoie de o producție de circa 60.000 de tone de grâu.

„Producția de grâu obținută în Bihor, în ultimul an calendaristic, a fost de peste 300.000 de tone, fapt ce duce la concluzia că agricultura județului nostru poate asigura pâinea cea de toate zilele pentru încă trei județe”, ne-a explicat Nicolae Hodișan, șeful DAJ Bihor.

„Capacitatea autorizată de depozitare pentru semințe de consum este de 710.000 de tone, distribuit în silozuri și magazii existente pe teritoriul județului, cu o anumită concentrare în zonele tradiționale de producție cereale și oleaginoase. Aceste spații pot asigura un flux uniform de produse agricole în piață, pe toate verigile filierelor de produs, respectiv producător-depozitar-comerciant-procesator”, ne-a precizat directorul Hodișan.

Majoritatea silozurilor și magaziilor de depozitare cereale din Bihor sunt noi, construite cu fonduri europene.

Potrivit datelor oficiale furnizate publicației Fermierul bihorean de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Bihor, în județ avem 109 fabrici de pâine care însumează o capacitate de producție de 88.990.000 de kilograme de pâine pe an. Prin urmare, pâinea, alimentul de bază al bihorenilor, cele aproape 100 de kilograme necesare unei persoane, este chiar depășit.

Carne, ouă și lapte pentru toți orășenii

„La nivelul județului Bihor sunt în total înregistrate/autorizate 37 de obiective în domeniul creșterii suinelor, din care 12 ferme și 25 exploatații de tip A, cu un efectiv de 93.500 capete. Există de asemenea un număr de 17.245 de exploatații nonprofesinale (gospodării țărănești, n.r.) cu un efectiv de 77.546 de capete de suine”, se arată în documentul oferit de DSVSA Bihor.

Dacă luăm în calcul perioada de îngrășare care este de 125 de zile, adică perioada necesară atingerii greutății de 105 kg, o zi pentru depopulare-livrare și încă cinci zile pentru dezinfecție, observăm că durata unui ciclu de producție este de 131 de zile. Într-un an, într-o fermă sunt crescute două serii de porci. Potrivit datelor ultimului recensământ al populației, în Oradea trăiesc 196.400 de cetățeni. Asta înseamnă că fiecărui orădean i-ar putea reveni anual mai bine de 47 de kilograme de carne de porc, provenită doar exploatațiile mari din Bihor.

Precizăm că mai bine de jumătate din efectivele de porci crescuți în fermele private sunt deținute de grupul Nutrientul Palota. Așadar, tot al doilea orădean ar putea beneficia de carne proaspătă de porc de la Nutrientul, chiar dacă până mai ieri, mulți au strâmbat din nas și au ieșit în stradă, în semn de protest împotriva mirosului de la fermă, iar autoritățile locate au fost gata, gata să le închidă afacerea.

În plus, numărul puilor de carne crescuți într-un an în alte 24 de ferme din Bihor depășește două milioane de capete/ciclu. Numai la ferma Nutrientul Palota sunt crescuți un milion de pui de pui pe serie. Perioada de creștere și îngrășare a puilor la peste două kilograme este de 42 de zile. Ori, cum fiecare fermă merge cu câte șase serii pe an, rezultă că fiecare bihorean ar putea beneficia anual de câte 41 de kilograme de pui.

Comform statisticilor, un român consumă anual 58 de kilograme de carne, aici întrând consumul de carne de porc, vită, pasăre. Din efectivele de porci și pui pe care le are Bihorul, rezultă că fermierii noștri pot hrăni încă un județ, pe lângă locuitorii din Bihor.

Mai mult, de la cele aproximativ 400.000 de găini ouătoare existente în fermele bihorene de profil, toată populația din mediul urban a județului ar putea mânca cel puțin două ouă proaspete pe zi, iar cele 32.687 de vaci existente la ora actuală în fermele mari și cele 1.488 de bivolițe din gospodăriile autorizate, ar putea asigura porția zilnică de lapte pentru toți școlarii județului.

Cu un efectiv de peste 400.000 de oi și aproape 23.000 de capre, ne putem asigura, la fel și brânza și cașul direct de la stânele noastre, de aici din județ.

Ce ne lipsește?

Ne lipsesc abatoarele și o politică de stat coerentă. Dacă potențialul producției de carne din județul Bihor poate asigura necesarul pentru toți locuitorii din județ, nu același lucru se poate spune despre (in)existeța unităților de abatorizare pentru toate speciile de animale.

În județ există doar cinci abatoare (de porcine, bovine, ovine, cabaline), cu o capacitate de abatorizare de numai 5.200 de tone de carne pe an. Și asta în condiile în care avem cea mai modernă fabrică de procesare din nord-vestul țării. Fabrica Andromi de la Nojorid poate procesa zilnic 200 de tone de carne tranșată și preparate din carne. În lipsa acestei verigi importante din lanțul alimentar al județului, aproape toată materia primă din fabrică este adusă din afara granițelor țării.

„Din lipsa abatoarelor suntem nevoiți să ne aprovizionăm de unde putem. Problema este că odată cu criza, transportatorii au dublat prețurile. Dacă, până acum, ne cereau 1.500 de euro pentru un transport, acum nu efectuează nici o cursă fără 2.500 – 3.000 de euro”, ne-a declarat Sorin Mudura, proprietarul fabricii.

Urmărind rezultatele obținute în agricultura județului, se ridică firesc întrebarea: Ce-i lipsește totuși Bihorului? În niciun caz mâncarea, nici voința țăranului și nici forța de muncă calificată. Poate, o clasă politică mai aplecată către nevoile cetățeanului. Și o mai bună organizare.

(martie 2021)

Autor: MARIANA GAVRILĂ