Cine întârzie riscă să slujească la alții

„Cine-și vinde pământul își vinde viitorul”, ne avertizau fermierii unguri în urmă cu patru, cinci ani. Previziunile ungurilor s-au adeverit abia acum când tinerii Bihorului au început să se întoarcă acasă, în etape, așa cum au și plecat. În vestul județului cu greu mai găsești o palmă de pământ de cumpărat sau de luat în arendă. „Cei care mai întârzie pe afară riscă să bată la poarta stăpânilor pământului lor ca să le dea de lucru, să muncească ceva măcar și cu ziua”, spune un tânăr din satul Chișlaz.

Bihorul este județul cu cei mai mulți tineri stabiliți la țară cu fonduri europene. Numai anul acesta au fost depuse 290 de proiecte pe Măsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, dublu față numărul cererilor de anul trecut. „Cu fiecare an ce trece remarcăm o creștere semnificativă a numărului de cereri, dar și o calitate mai bună a proiectelor depuse. Trendul ascendent pe care îl constatăm în accesarea fondurilor europene demonstrează că tinerii se întorc acasă, au observat potențialul pe care îl au aici, investesc în agricultură, ceea ce mă face să afirm că satul românesc are viitor”, ne-a declarat Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (OJAFIR) Bihor.

O cotitură în viață

Selectați în cea de-a doua etapă de depunere din acest an, 30 de tineri bihoreni au semnat luni, 12 decembrie, la sediul OJAFIR Bihor contractele cu agenția pe Măsura 6.1. „E mai mult decât un examen de licență, ne asumăm o mare responsabilitate și asta este o provocare, dar poate fi și o cotitură în viața noastră”, afirma o tânără, vizibil emoționată. De altfel, emoția s-a simțit la toți. Nu-i de ici de colo să primești 40.000 de euro și să trebuiască să dai socoteală pentru ei. Banii europeni sunt acordați sub formă de primă în două tranșe. 75% din cuantumul sprijinului sunt acordați la primirea Deciziei de Finanțare. A doua tranșă, cei 25% din banii aprobați, va fi dată în maxim 3/5 ani doar dacă se constată că au fost respectate absolut toate angajamentele pe care tânărul și le-a scris în Planul de Afaceri. În plus, cu banii primiți în prima tranșă, vor trebui să facă dovada că au îmbunătățit performanțele economice ale exploatației, au comercializat din propriile produse minim 20% din valoarea primei tranșe primite. Dacă Planul de Afaceri nu este respectat, se poate pierde a doua tranșă de bani (acei 25% din valoarea finanțării). Mai mult, în cazul nerespectării planului pe primii trei ani, se va da înapoi și prima tranșă, proporțional, în raport cu obiectivele nerealizate.

„Prima tranșă din sumele contractate o veți primi între Crăciun și Anul Nou. Atenție însă! Cei care își valorifică produsele cât mai repede și mai modern astfel încât acestea să ajungă la consumatorul final, este și cel mai bine cotat.

Pe de altă parte, vă sfătuiesc să vă achiziționați toate utilajele agricole cât mai repede. Când începe campania agricolă de primăvară voi să fiți pregătiți. Probabil că prin iulie sau august o să vă facem o vizită”, au fost câteva din sfaturile acordate noilor fermieri de către șeful OJAFIR Bihor, într-o atmosferă prietenească.

A început bătaia pe pământ

Mai bine de jumătate dintre cei 30 de semnatari ai contractelor cu AFIR au lucrat în străinătate. Ca să reușească în viață, cu toții au învățat un lucru: să se plângă mai puțin, să aibă încredere în forțele proprii și să se apuce de muncă, la ei acasă. Mulți au renunțat la slujbe foarte bine plătite și au început să privească mai cu atenție la ce au în bătătură. Pentru unii cam târziu. „Îmi pare rău că nu m-am întors cel puțin cu un an mai devreme”, spune Ciprian Vereș din Chișlaz. „Abia am mai găsit 50 de hectare de teren agricol pe care să-l arendez. Totu-i cumpărat sau arendat de fermele mari. Cei care mai întârzie pe afară riscă să bată la poarta stăpânilor pământului lor ca să le dea de lucru, să muncească ceva măcar și cu ziua,” susține tânărul. „La mine în comună nu mai există nicio palmă de pământ liber,” intervine o tânără din comuna Tulca.

Frații Ciprian și Florian Vereș au lucrat zece, respectiv opt ani în Danemarca. Ciprian la o fermă de porci, Florian pe utilaje agricole în cultura mare. „Acolo totu-i aranjat foarte bine. Toate lucrurile sunt extrem de bine planificate, pământului i se dă îngrășământ cu măsură precisă, abatoarele sunt deținute de proprietari și este interzisă chinuirea animalelor. La cumpărare, animalelor li se face o ecografie, iar dacă se observă o urmă de violență, sau dacă este un pic zgâriat, este refuzat. Doamne, ferește! să aibă vre-un picior rupt că atunci proprietarul îl împușcă, ca să nu se chinuie,” povestește Ciprian. „Și cerințele de lucru sunt foarte mari. Oricât de bun ai fi, în orice domeniu, nu te angajează nimeni fără o recomandare. Ai avut o cât de mică problemă cu cel la care ai lucrat, gata, nu te mai angajează nimeni”, explică Florian. Cu banii câștigați în Danemarca, frații Vereș și-au pregătit deja terenul pentru viitoarea fermă pe care vor s-o pună pe picioare în satul lor natal. „În Danemarca am câștigat și 10.000 de euro pe lună, în plină campanie agricolă, dar și am tras. Am lucrat aproape 24 din 24 de ore pe zi. Cu banii câștigați nu ne-am cumpărat mașini de lux. I-am investit în tractoare și utilaje agricole, aici la noi acasă”, mărturisește Florin.

Din 2007 încoace, peste 500 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, au intrat în agricultura județului Bihor. Aproape 4.300 de bihoreni au depus proiecte și au primit bani de la Uniunea Europeană pentru a-și dezvolta afaceri în domeniul agricol. Dintre beneficiarii fondurilor europene, 1.089 sunt tineri până în 40 de ani.

(decembrie 2016)

Autor: MARIANA GAVRILĂ