Timp de citit: 9 minute

Ce vom mânca în 2030

 

Agricultura celulară va produce carne din plante printată 3D și lapte în vitro

 

Ne așteaptă o nouă revoluție agrară. Miliardarii lumii anunță sfârșitul cărnii, lactatelor și al peștelui, așa cum le știm, în următorii zece ani. Deja cu porcii se încearcă rezolvarea problemei prin întreținerea virusului pestei porcine africane; cu găinile, mai vine câte un val de gripă aviară. Urmează bovinele. Ei bine, amenințarea pentru crescătorii de vaci din România și din lume vine din laborator!

„Vor dispărea industria cărnii și a laptelui, așa cum le știm. Jumătate din acestea vor consta în alimente pe bază de plante sau alimente făcute folosind agricultura celulară. Avem deja produsele. Tot ce avem nevoie este cantitatea, banii și voință”, a anunțat miliardarul britanic Jim Mellon. Cercetătorii europeni prezic și ei prăbușirea industriei cărnii în următorul deceniu.

Pe de altă parte, banca de investiții și servicii financiare Goldman Sachs atrage atenția că efectivele de animale și petrolul sunt două materii prime cu cel mai mare risc pentru investitori anul viitor.

 

Agricultura celulară

 

La ora actuală, tehnologia celulară este considerată în mare măsură o alternativă definitivă la marile combinate de animale. S-au făcut investiții uriașe în ultimii ani în această tehnologie bazată pe plante, foarte multe fonduri au fost direcționate către dezvoltarea produselor. Cine a decis asta? Miliardarii lumii.

Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță americană AT Kearney, carnea de cultură și înlocuitorii de carne sunt pe drumul cel bun pentru a „perturba industria cărnii la nivel mondial, de miliarde de dolari”. Celulele și industria sunt în plină expansiune și se așteaptă să atingă paritatea maximă a prețurilor până în 2035.

„Industria creșterii animalelor la scară largă este văzută de către mulți ca un rău inutil. Cu avantajele noilor înlocuitori vegani și a cărnii de cultură față de cea produsă în mod convențional, va fi doar o chestiune de timp până vor avea o cotă de piață substanțială”, susțin experții.

Companii ca Beyond Meat, Just Foods și Impossible Foods utilizează deja ingrediente pe bază de plante pentru a crea înlocuitori pentru carne, ouă și alte produse. Conform AT Kearney, aceste companii înregistrează o creștere rapidă, iar investițiile în alternativele la carne se ridică la un miliard de dolari.

Și alte companii se concentrează pe creșterea cărnii în laborator, fără nevoia de a crește sau a omorî animale.

Firma americană Eat Just a reușit să producă în laborator carne provenită din celulele prelevate din pana unei găini, fără ca pasărea să fie sacrificată. Start-up-ul american a anunțat că a primit deja toate autorizațiile necesare pentru ca această carne artificială să fie folosită în prepararea de nuggets de pui în restaurante.

Thomas Elliot Bowman, cercetător: „Unul dintre lucrurile uimitoare pe care le facem aici, la Just, este cultivarea cărnii. Producem carne animală fără să omorâm animalul. E chiar gustos! Are gust de pui!”

James Cook, jurnalist BBC: „Ceva din textură nu e chiar la fel cu ceea ce știam, deși gustul e extrem de apropiat. Impresia pe care o lasă în gură e puțin diferită.”

Restaurantele din Singapore sunt primele din lume care vor putea servi clienților preparate din „carne de pui artificială”.

 

Prima plantă de carne

 

Israelul are prima plantă de carne cultivată din lume. Unitatea industrială este deținută de start-up-ul Future Meat Technologies. Fabrica are o producție zilnică de 500 de kilograme de carne creată în laborator (echivalentul a 5.000 de burgeri).

Până în prezent, oamenii de știință au reușit să creeze carne de pui, porc și miel în laborator, în următoarele luni se așteaptă să fie creată și carnea de vită.

Anul viitor, compania israeliană intenționează să deschidă piața în SUA. În prezent, Future Meat Technologies caută să încheie contracte cu agenții de desfacere din mai multe teritorii.

 

Cum arată carnea printată 3D?

 

Cercetătorii de la Institutul Tehnologic din Israel au găsit un mod inteligent de a crea țesutul muscular din corpul animalului sacrificat. Celulele sunt bioprintate 3D și oferă gustul și mirosul unei fripturi normale. Practic, creatorii aleg câtă grăsime trebuie să aibă bucata de carne, cum se distribuie aceasta, mărimea și textura.

Metoda este folosită și de alte companii din domeniu: se folosesc proteine vegetale și o imprimantă 3D pentru a se imita complexele de proteine pe care le găsești în carnea reală.

Americanii de la Rethink X estimează că numărul vitelor din SUA se va înjumătăți până în 2030. Motivul? Până atunci, costul cărnii de laborator va fi atât de scăzut încât va fi o variantă mai ieftină decât carnea de la animale.

 

Lapte în vitro

 

În prezent, pe piață nu există produse lactate in vitro. Stig Purup, cercetător principal la Departamentul de Științe Animale din cadrul Universității Aarhus din Danemarca, conduce un amplu proiect de cercetare numit „Ce bem în 2030? Laptele in vitro pe bază de celule cultivate”. Proiectul, care va fi lansat în toamna acestui an, are ca scop dezvoltarea biotehnologiei care face posibilă producerea laptelui în afara organismului vacii (in vitro), prin intermediul culturilor de laborator cu celule mamare de la o vacă.

Mai concret, celulele glandei mamare de la vaci vor fi cultivate în laborator.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: să determine timpul optim în lactație pentru izolarea celulelor pentru sinteza in vitro a laptelui; să optimizeze condițiile de cultură celulară și sistemele de cultură în ceea ce privește întreținerea pe termen lung și secreția de lapte; să evalueze asemănarea în calitatea compoziției și complexitatea secrețiilor de lapte in vitro comparativ cu laptele de vacă.

Celulele mamare primare care vor fi utilizate în cadrul proiectului vor fi izolate din laptele de la vacile de lapte Holstein de la Centrul de Cercetare a Bovinelor din Danemarca. Probele de lapte vor fi colectate de la vaci la diferite stadii de lactație și parturiții (număr de fătări).

„Pe termen lung, ne așteptăm ca această biotehnologie să aibă un impact semnificativ asupra producției de alimente, oferind o nouă viziune asupra producției de lapte și a produselor lactate in vitro. Oferind consumatorilor alternative durabile și ecologice și reducând astfel dependența de producția de lapte de la vacile de lapte, proiectul va contribui în cele din urmă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură”, conchide Stig Purup.

Remilk, o companie israeliană, își propune să producă în laborator diverse produse lactate, de la brânzeturi la iaurt până la laptele fluid în sine.

Reprezentanții companiei spun că „vacile costă bani și resurse pentru a se reproduce și a crește până la maturitate. De asemenea, produc emisii de gaze cu efect de seră și gunoi, care pot degrada resursele locale de apă. Creșterea lor poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra zonelor umede și a preriilor locale”.

Compania își propune să trimită pe rafturi primul său produs, o brânză mozzarella, până la sfârșitul anului viitor, la un preț comparabil cu cel din magazine din prezent.

 

Cum se acționează

 

„Vacile sunt noul cărbune”, susține sus și tare Jeremy Coller, președintele FAIRR și director executiv al Coller Capital, liderul unui grup puternic de investitori de la nivel mondial, care fac lobby pe lângă guverne să reducă emisiile cu efect de seră, prin desființarea fermelor de creștere a vacilor.

Economiile globale trebuie să ia măsuri rapide pentru a reduce nivelul de gaze cu efect de seră emise de agricultură; altfel, riscă să nu atingă obiectivele climatice, sună avertizarea.

Practic, liderii mondiali spun că vacile sunt vinovate de marile schimbări climatice și riscă să pună în pericol țintele globale de climă și mediu. Jurnalistul Florentin Iuga nota următoarele: „Nu industria ultimelor două secole, nu tăierile masive și haotice de păduri, nu avioanele care duc poluarea pe toate direcțiile în straturile superioare ale atmosferei, nu emanațiile vulcanice, nici măcar erupțiile solare crescute din ultimul deceniu nu sunt de vină. Nu, domnilor, bășina de vacă schimbă clima pe Terra. Asta ca să înțelegeți de ce au dispărut dinozaurii - că erau majoritatea erbivori, mari, mulți și se bășeau la greu”.

Politica alimentară fundamentală a UE, strategia „De la fermă pe masă”, confirmă această tendință, susținând agresiv sectorul proteinelor alternative, inclusiv insecte, viermi, alge.

Deocamdată, oficialii Comisiei Europene maschează problema în tot felul de teorii sterile: sustenabilitate, pactul verde, viabilitate, schimbări climatice etc, doar că directivele de la Bruxelles au devenit tot mai autoritare. În timp ce parlamentele altor state (Spania, Ungaria, Polonia de exemplu) mai ridică voci, politicienii români vorbesc deja bruxelleza, la unison. Și, în loc să se bată pentru salvarea intereselor agriculturii românești, guvernanții noștri se sfâșie între ei pentru putere.

Pe acest fond, cu subvențiile înjumătățite, cu un preț al hranei pentru animale estimat să crească până la 80% din costurile totale ale unei ferme și cu o politică agricolă națională făcută după chipul și plăcerea UE, din care lipsește tocmai fermierul român, crescătorii de animale vor fi forțați să-și pună lacătul pe ferme, în următorii zece ani.

(iunie 2020)

 

 

Autor: MARIANA GAVRILĂ