Caii Sfântului Ilie

O minune cu puterea lui Dumnezeu sau un proces multidimensional, cuantic?

În calendarul creștin-ortodox, Sfântul Proroc Ilie este celebrat pe 20 iulie ca profet, mare făcător de minuni. În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări tras de cai albi, înaripați, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice.

Tradiția apocrifă spune că Sfântul Ilie s-ar fi născut cu 850 de ani înaintea lui Iisus Cristos, dincolo de Iordan, în cetatea Tesve, de la numele căreia se trage și numele său. Provine dintr-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

În Vechiul Testament este descrisă viața acestuia, conflictul său cu regele israelit Ahab, care trăia în păcate, și retragerea sa în pustie.

Ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuții, Sfântul Proroc Ilie nu a trecut la cele veșnice, ci a fost ridicat la cer fiind considerat demn de a vedea față în față slava Dumnezeului întrupat, alături de Moise și de cei trei Apostoli în ziua Schimbării la față (citat din Matei 17).

Sfârșitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu pe care Ilie L-a slujit cu multă autoritate. Se spune că, simțind el că zilele pe pământ sunt numărate, și-a ales ca succesor pe Elisei. Atât de mare a fost personalitatea lui, încât Domnul i-a făcut această favoare de a se muta din viața aceasta pământească la viața cea cerească, fără a trece prin poarta morții. Ilie Tesviteanul nu a murit, spune Biblia, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc, considerat de Dumnezeu vrednic să vadă slava divină.

„Este a doua personalitate a Vechiului Testament care s-a înălțat cu trupul la cer. Minunea a fost văzută de către ucenicul său, iar el s-a înălțat la cer pe o căruță de foc trasă de cai”, susțin scrierile vechi religioase.

Mutați la cer cu trupul

În Vechiul Testament sunt relatate viețile a doi bărbați care nu ar fi murit niciodată. Ei, spune Biblia, s-au învrednicit să vadă slava lui Dumnezeu și vor avea un rol important în momentul venirii Apocalipsei.

Primul bărbat care nu a cunoscut moartea este Enoh. El a fost luat în mod tainic de pe pământ, de către Dumnezeu, atât cu sufletul, cât și cu trupul: „Enoh, bine plăcut Domnului fiind, s-a mutat cu trupul și este pildă de pocăință neamurilor” (Sirah 44, 16). Enoh este cel de-al șaptelea patriarh biblic, după cum aflăm tot din cartea Facerea. „Enoh a trăit o sută șaizeci și cinci de ani, și atunci i s-a născut Matusalem. Și a umblat Enoh înaintea lui Dumnezeu, după nașterea lui Matusalem, încă două sute de ani și i s-au născut fii și fiice. Iar de toate, zilele lui Enoh au fost trei sute șaizeci și cinci de ani. Și a plăcut Enoh lui Dumnezeu și apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu” (scrie în Facere 5, 21-24).

„Acești doi proroci au să se pogoare, să vină din Rai, trimiși de Dumnezeu, fiind luați cu tot cu trup la cer. Când vor predica ei cu mare putere și vor înfrunta pe Antihrist trei ani și jumătate, cât va împărăți el, Sfinții Enoh și Ilie vor avea mare putere să străbată tot pământul cu fel de fel de minuni”, spune părintele Ilie Cleopa consemnat în cartea „Părinții Bisericii despre sfârșitul lumii” - antologie.

Nu se poate, spun creștinii protestanți

„De fapt, posibilitatea de a intra în cer începe odată cu moartea și învierea Domnului Isus Cristos. Câteva argumente în această privință sunt următoarele: Domnul Isus a inaugurat această cale nouă nepătrunsă înainte în locul preasfânt, adică în cer după cum se arată la Evrei 6 cu 18-20; 9 cu 8-24; 10 cu 19-20”, se precizează în revista Calea Creștină.

Creștinii protestanții au câteva argumente prin care încearcă să dovedească faptul că nimeni nu a mers în cerul lui Dumnezeu până la Mântuitorul nostru Isus Cristos, „din următoarele motive întemeiate pe Scriptură”, spun aceștia.

UNU. Domnul Isus îi spune lui Nicodim, la sute de ani după evenimentul răpirii lui Ilie, următoarele: „Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel care S-a coborât din cer, Fiul Omului” - Ioan 3 cu 13.

DOI. În plus, în cer nu pot intra corpurile carnale, așa cum susțin unii că a fost răpit Ilie sau alții, căci Sfânta Scriptură precizează: „Ce spun eu, fraților, este că nu poate carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu; și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea” (1 Corinteni 15 cu 50).

TREI. Biblia arată că toți aceștia din vechiul legământ nu au primit viața veșnică promisă; ci o vor primi în viitor la înviere (Evrei 11 cu 5).

„Biblia precizează că Ilie a fost răpit la cer, însă aceasta nu înseamnă neapărat că el a fost dus în al treilea cer, unde locuiește Dumnezeu, ci a fost mutat dintr-o zonă a pământului în alta prin văzduh ca și Ezechiel, sau ca și Filip (vezi Fapte 8 cu 39).

Observați că relatarea ne spune că fiii profeților i-au cerut voie lui Elisei să-l caute pe Ilie prin munți sau prin văi unde credeau că l-a dus Spiritul lui Dumnezeu. Ei nu au crezut că Ilie a fost răpit la cerul lui Dumnezeu, ei au înțeles că Ilie a fost mutat prin văzduh dintr-o zonă în alta (Împărați 18 cu 12), de aceea l-au și căutat, dar nu l-au găsit neștiind unde l-a dus Spiritul lui Dumnezeu”, sunt de părere protestanții.

„Despre Enoh se spune că: «a fost răpit de pe pământ». Astfel unii trag concluzia că Enoh a fost răpit la cer cu Dumnezeu! Însă am văzut mai sus că acea cale spre cer nu a fost deschisă decât prin Domnul Isus, căci Isus a precizat clar următoarele când a fost pe pământ: «Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel care S-a coborât din cer, Fiul Omului»(Ioan 3 cu 13).

Cât despre Moise, acesta a murit și nu a plecat nicăieri. Iar apariția lui Moise și Ilie cu ocazia schimbării la față a lui Isus (Luca 9 cu 28-36) nu susține o răpire în trup la cer a lui Moise; ci, mai degrabă, Dumnezeu a făcut vizibile sufletele (ce au supraviețuit morții) lui Moise și Ilie, când au apărut lângă Domnul pe muntele schimbării la față”.

Ba, se poate, spun ezoteriștii

„Mă voi înălța, mă voi duce acasă, este timpul”, le-a spus profetul Ilie celor de lângă el. Discipolul său, Elisei i-a cerut maestrului să-i dea măcar jumătate din înțelepciunea sa. Ilie i-a spus: „Fii cu mine și consemnează ceea ce vei vedea când mă voi ridica la Cer. Iar de vei vedea și vei înțelege semnele, atunci să știi că duhul meu este și în tine.” Ilie știa ce se va întâmpla. Iar ceea ce s-a întâmplat a fost un proces multidimensional. Însă Elisei căuta să înțeleagă simbolurile pentru că nu putea consemna decât ceea ce era vizibil pentru el în lumea aceasta, în 3D. Cu toate că se petrecea mai mult decât atât. Și atunci l-a văzut pe Ilie, în mijlocul câmpului, transformând-se în lumină.

Carul mer-ka-ba

Prin urmare, nu a fost un car să îl ridice pe Ilie. Nu a venit Dumnezeu să îl ia pe maestru, ci maestrul s-a transformat în energie și lumină. Lumina s-a intensificat, Elisei de-abia își putea ține ochii deschiși, culorile ce îl învăluiau erau minunate, și nu se auzea nici un sunet, însă atât de intensă era energia încât părea că maestrul său se transforma în foc, lumina îl învăluise cu totul. Apoi Elisei a văzut cum lumina s-a despărțit în trei părți, și au apărut trei cai ce l-au ridicat pe Ilie ca într-un car de foc spre cer. Iar Elisei a înțeles că acesta este un semn, o imagine simbolică a mesajului pe care trebuia să îl transmită mai departe. Numărul cailor nu apare explicit în scrierile biblice, dar erau trei.

Ființa umană are în ea potențialul a tot ce a realizat Ilie, spun ezoteriștii. Elisei a denumit energia carului de foc, în ebraică, „merkab”, merkaba, ceea ce înseamnă „car sau a se deplasa călare”. Iată semnificația cuvântului și sacralitatea călătoriei. Este lumina pe care a văzut-o emanând din corpul lui Ilie, opt metri de jur împrejur, ce părea a străluci ca un soare. Toți oamenii o au, însă, dacă nu a fost activată niciodată, va rămâne nemișcată, nu va avea niciun efect. Dar, dacă a fost deschisă această poartă, lumina se poate manifesta în viața fiecăruia - fie vindecători, șamani, maeștri sau cum cred ei că sunt și pretutindeni pe unde calci, sădești lumină pe Pământ, așa cum se sădesc semințele.

Semnificația celor trei cai

Cei trei cai de lumină sunt cele trei părți multidimensionale ale fiecărei ființe umane, așa cum au fost și pentru Ilie, susțin ezoteriștii.

Primul cal, cel mai mare pe care fiecare om îl poartă cu sine, este o parte din Creator numit și Sinele Superior sau Sinele Înalt. Sinele superior este în interiorul fiecăruia, nu în cer. Are o vibrație mai înaltă și este de esență divină, este esența sufletului, sacralitatea. Mulți oameni nu conștientizează asta. Această parte nu poate face nimic dacă omul nu dorește. Ființa umană trebuie să ceară ca Sinele Înalt să se manifeste. Libera alegere este totul. Trebuie să se dorească deschiderea ușii. Nu se întâmplă în mod automat. Acesta este sistemul liberului arbitru pe care îl onorăm. Acesta este calul cel mai mare, chiar o parte din Creație, cu toții îl au, și nu este o altă entitate, ci este Esența ființei umane. Sunt mulți aceia care se tem să deschidă această ușă pentru că nu știu ce se va întâmpla. Întâlnirea cu Sinele Înalt îi sperie pe mulți. Mulți au simțit pentru câteva clipe conexiunea cu Universul și cea mai copleșitoare iubire pe care au cunoscut-o vreodată și nu știu ce se întâmplă și de unde vine. Acesta este Sinele Înalt. Este legătura cu esența divină, cu energia Creatorului și a vieții. Cu aceasta se întâlnește omul la început pentru ca să învețe să se iubească mai întâi pe sine. Este o întâlnire cu sine, dar la un nivel mai înalt.

Al doilea cal, este mai dificil de explicat, pentru că acum vorbim de un nivel multidimensional și cuantic.

La venirea pe Pământ, la naștere, se întâmplă un fel de desfacere a sufletului în mai multe părți multidimensionale. O parte vine asemeni îngerului păzitor, sau ghizii pe care omul îi percepe ca fiind „lângă” el, în câmpul său energetic, opt metri în jur. Aceasta este distanța de la care sunt percepuți grupul ghizilor și unora li se par a fi entități separate, pentru că privesc unilateral. În dimensiunea aceasta, realitatea spune că există o singură parte, corpul. De aceea, atunci când ființa umană simte pe alții în jurul ei, crede că sunt alte entități. Îi numește îngeri păzitori, dar sunt tot parte din ea. Sunt al doilea cal. Vin odată cu omul, și sunt parte din ceea ce reprezintă energia sufletului său. Ce fac acești ghizi? În primul rând știu cum să ajute, însă nu pot face nimic până când nu sunt activați prin intenție, chemându-i în ajutor. Acest proces este diferit pentru fiecare. Unii au deschis deja ușa, unii au făcut-o gradat, iar alții știau încă de la naștere că vor face asta. Cu toții au umblat cu acești îngeri toată viață.

Al treilea cal. Duhul Sfânt. Duhul Sfânt este cel mai greu de explicat. Aceste trei părți au fost explicate de aproape toate religiile de pe planetă. Pentru că toți au simțit sacralitatea acestui număr. Profeții și maeștrii care au fost pe Pământ le-au dat denumiri diferite, iar în această cultură se numesc Tatăl, Fiul, și Sfântul Duh.

Ce este Sfântul Duh? Este un spirit al sfințeniei. Nu este Sinele Înalt, nu este îngerul păzitor sau ghizii, ci este o energie ajutătoare, care se manifestă în toate, susțin ezoteriștii.

Notă. „Singurii oameni care nu pot fi suspectați că se înfioară în fața morții sunt sfinții.” - Petre Țuțea

(iulie 2021)

Acest articol a apărut în publicația Fermierul bihorean, ediția din iulie 2021.

Autor: MARIANA GAVRILĂ