Stăpânii apei geotermale
Vestul Munților Apuseni, Săcueni, Oradea, Borș, Livada și Ciumeghiu ocupă primul loc pe harta zăcământului geotermal a Bihorului. Cu toate acestea, pentru a scoate un strop de apă geotermală din subsolul județului, ai două variante: fie bați palma cu firma privată Transgex Oradea și plătești unui miliardar din Mediaș, fie aștepți bunăvoința rușilor din cartelul gazelor de șist.
Din cele 51 de foraje de apă geotermală existente la ora actuală în județul Bihor, 41 sunt concesionate de firma Transgex SA Oradea, cea mai mare companie din România implicată în lucrări de prospecțiune, explorare și exploatare a zăcămintelor de ape geotermale, având în concesiune aproximativ 60% din totalul acestor resurse.
Transgex Oradea provine din Întreprinderea Geologică de Prospecțiuni și Explorări înființată în 1956 în cadrul Exploatării Miniere din Băița-Ștei. Obiectivul inițial a fost exploatarea apei geotermale din subsolul județului în vederea folosirii zăcământului, în principal, pentru agricultură, în scop balneologic, dar și pentru industria alimentară. „Aproape în fiecare comună există un foraj de apă geotermală. Mă miră faptul că primarii nu-l pun în funcțiune acum când au posibilitatea să acceseze fonduri europene”, a declarat Augustin Dudaș, cel care a condus societatea până la privatizarea acesteia.
În 1999, pachetul majoritar de acțiuni al fostei societăți de stat, de 96%, deținut de Fondul Proprietății Private (FPP), a fost cumpărat de Dafora SA, compania miliardarului Gheorghe Călburean din Mediaș. Potrivit ZF, în 2015, firma omului de afaceri a intrat în insolvență. În prezent, Transgex Oradea este controlată de soția afaceristului, Livia Călburean, prin firma Binderbubi turism care mai deține, potrivit site-ului propriu, trei hoteluri, un motel, un han și o agenție de turism.
Proprietarii robinetului
Primarul municipiului Salonta intenționează să încălzească orașul cu ajutorul resurselor geotermale, după modelul orașului Beiuș. Spre deosebire de edilii beiușeni, primarul Salontei nu a reușit să ajungă la o înțelegere cu Transgex Oradea pentru exploatarea unui puț din cele două deținute de firma privată în perimetrul localității. „Cei de la Transgex doreau ca noi să executăm lucrările din fonduri europene și ei să rămână stăpâni pe robinet. Nu ne-a convenit asta. Dacă tot facem lucrările, atunci vrem să avem și control pe robinet”, a spus primarul Salontei, Török László.
La începutul acestui an, Primăria Salonta a înaintat o solicitare direct Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) - instituția care gestionează resursele de petrol, resursele minerale și fondul geologic național - pentru obținerea licenței de exploatare a propriului foraj. Pe 8 februarie, ANRM București comunică următorul răspuns: „Conform prevederilor Legii Petrolului nr. 238/ 2004, cu modificările ulterioare, art. 35.: În limitele perimetrului de explorare sau de exploatare petrolieră se pot acorda, în condițiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare și/sau exploatare pentru substanțe minerale utile, altele decât cele prevăzute la art. 1, cu condiția ca aceste activități să nu influențeze în mod negativ operațiunile petroliere. În situația în care răspunsul titularului acordului petrolier, Clara Petroleum, este pozitiv, se va continua procedura privind darea în administrare a licenței de exploatare a apei geotermale în Perimetrul Geotermal – Municipiul Salonta Bihor.”
Răspunsul favorabil a venit după o jumătate de an, mai precis în urmă cu două săptămâni. „Ne-au aprobat licența de exploatare pentru că, probabil, nu deranjăm cu nimic activitatea acestei companii”, a afirmat primarul Török László.
Cine este Clara Petroleum Ltd.? Firma Clara Petroleum Ltd. a fost înființată pe 16 decembrie 2008 în Geater London, Marea Britanie. Are ca obiect de activitate extracția petrolului brut și a gazelor naturale. Toate celelalte date despre firmă sunt ținute secrete, „din motive de securitate”, se precizează pe site-ul firmei.
Clara Petroleum Ltd. a primit licență de explorare, dezvoltare și exploatare în perimetrul EX-4 Tulca în urmă cu cinci ani. Pe 4 decembrie 2012, guvernul condus de Victor Ponta a semnat astfel de licențe cu cinci companii străine. Acordurile au fost încheiate în conformitate cu Legea petrolului nr. 238/2004, lege care nu face distincție între resurse convenționale și cele neconvenționale.
Pe mâna rușilor
Dacă perimetrul EX-4 Tulca a fost adjudecat de englezi, partea de vest a județului Bihor a fost concesionată companiei canadiene East West Petroleum – perimetrul EX-2 Tria și EX- 3 Băile Felix. Ulterior, canadienii de la East-West Petroleum au intrat în parteneriat cu rușii de la Gazprom Neft prin firma NIS Petrol.
Cum s-a ajuns aici? Câmpia de Vest a României a fost amanetată, în mare taină, pe 20 de ani unui afacerist de brokeraj din Vancouver, Canada. Conform propriului CV, David Sidoo, fost fotbalist din Liga Națională până în 1988, cotat ca un broker canadian de top, a ajuns la conducerea East West Petroleum în 2010, anul de înființare a firmei.
Obiectivul nou înființatei firme, East West Petroleum, era să găsească surse de gaze de șist în țări care întrunesc trei condiții principale: nu pun piedici din punct de vedere politic, facilitățile fiscale sunt atractive și resursele exploatate pot fi ușor și rapid comercializate.
În primii trei ani de activitate, East West Petroleum a găsit patru state care au îndeplinit condițiile cerute: Noua Zeelandă, România, Maroc și India.
„East West a achiziționat patru concesiuni de explorare. Cele patru blocuri, EX-2 Tria, EX-3 Băile Felix, EX-7 Periam și EX-8 Biled acoperă 1.000.000 acri (404.700 ha, n.r.) în sectorul românesc din regiunea panonică, bazinul de vest al României”, comunica, la vremea respectivă, firma canadiană pe site-ul său. Ulterior, canadienii de la East-West Petroleum au intrat în parteneriat cu rușii de la Gazprom Neft care, prin sucursala NIS Petrol din Serbia, urmau să facă prospecțiuni geologice și să monteze sondele.
„Este o decizie politică. Pentru noi nu este numai o problemă strict economică, este problema de a fi independenți din punct de vedere energetic față de Rusia”, declara premierul Victor Ponta, la începutul primului mandat. Pentru a îndeplini dorința primului ministru, rușii au fost primii care au ajuns în vestul României să caute petrol și gaze.
„Compania și-a exprimat de fiecare dată interesul exclusiv pentru petrol și gaze naturale pentru toate perimetrele concesionate în România. Explorarea resurselor neconvenționale, precum gazele de șist, nu face obiectul activității companiei NIS Petrol”, preciza NIS Petrol într-un comunicat de presă emis în aprilie 2015. Precizările companiei au venit după ce fostul președintele al Consiliului Județean, Cornel Popa, a declarat că sârbii de la NIS Petrol vor începe prospecțiuni în județul Bihor.
Concret, pentru acordarea licențelor de explorare și exploatare a resursei geotermale din vestul Bihorului, ANRM este obligată să ceară aprobarea rușilor de la NIS Petrol.
Teritoriile a trei orașe și a peste 30 de localități sunt adjudecate de căutătorii de petrol și gaze ruso-canadieni. În zona perimetrului Tria: Paleu, Biharia, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ciuhoi, Derna, Popești, Spinuș, Chișlaz, Tăuteu, Săcueni, Diosig și Brusturi.
Perimetrul Băile Felix cuprinde: Sânmartin, Oșorhei, Nojorid, Gepiu, Cefa, Sânnicolau Român, Toboliu, Girișu de Criș, Sântandrei, Oradea, Aleșd, Lugașu de Jos, Vârciorog, Țețchea, Tileagd, Ineu, Săcădat, Copăcel, Hidișelu de Sus, Drăgești și Lăzăreni, Tulca, Ceica, Holod și continuă până la granița cu județul Arad.
Situația forajelor geotermale, la zi
În contextul în care problema încălzirii populației s-a acutizat în ultima iarnă, pe fondul lipsei lemnelor de foc și a scumpirii acestora, deputatul UDMR Szabó Ödön a solicitat ANRM lista cu forajele de explorare și exploatare a apei geotermale din Bihor, concesionarii și data la care expiră contractele acestora. „Energia geotermală este o soluție care trebuie luată în calcul, iar proiectele trebuie pregătite din timp. Ar fi păcat să nu se uzeze de această oportunitate”, a spus Szabó.
Conform prevederilor art. 20 din Legea Minelor nr. 85/2003, „licența de exploatare se acordă pentru minim 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani”, comunică ANMR.
Vă prezentăm lista cu forajele de exploatare, concesionarii și data expirării contractelor: Oradea - 11 foraje; Marghita – 3 foraje; Săcueni – 7 foraje și comuna Borș - 6 foraje. Toate cele 27 de contracte au fost concesionate de Transgex Oradea la data de 20.12. 1999. Contractele expiră la data de 19.12. 2019. Transgex Oradea mai are la Beiuș un contract care expiră în 5.02.2024, iar gestiunea forajelor concesionate la Livada, Aleșd, Balc, Mădăras, Sânicolau de Munte, Chișlaz și Ciumeghiu expiră pe 28.08.2029.
Forajul din comuna Tarcea concesionat de Sifee Deep Project a expirat pe 14.03.2017, iar cel de la Palota aflat în administrarea Sifee Rocks Energy expiră pe 05.11.2019.
În curs de aprobare pe următorii 20 de ani se află 4 foraje din comuna Ciumeghiu și două în municipiul Salonta (Transgex Oradea), câte unul în Sântandrei (Foraj București), Tămășeu (Dacidava Exim SA), Sânmartin, Vila Sântana și Spitalul de Recuperare, precum și în satele Cordău, Rontău (persoane juridice locale) și Beiuș - satul Delani (Transgex Oradea).
Am vrea și noi ca în Islanda
Reprezentanți ai primăriilor din Oradea, Borș, Girișu de Criș, Nojorid, Oșorhei, Sânmartin, Sântandrei și Toboliu au participat recent la un schimb de experiență în Islanda, în cadrul unui proiect al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, în vederea dobândirii de bune practici în domeniul exploatării resurselor geotermale.
„Am rămas trăsnit să văd că la centralele lor sunt sute de turiști și că se vând suveniruri. La noi, așa ceva este secret și e păzit cu armata”, declara impresionat, primarul comunei Borș, Bátori Géza. „Acești oameni au reușit ceva extraordinar exploatându-și resursele: să devină, din cea mai săracă țară în anii ’50, una dintre cele mai bogate. Acum ei au energie foarte ieftină și așa au reușit să-și dezvolte industria și turismul. Cred că noi putem să exploatăm calitățile pe care apa noastră geotermală le are, care o fac benefică în cazul tratării unor boli. Apa geotermală din Islanda conține doar silicați, e mai mult apă de ploaie”, explică primarul Bátori Géza.
Am putea face și noi ca în Islanda, spun primarii noștri, doar că... ce nu știe multă lume, resursele noastre de apă geotermală zac sub harta întocmită de ANRM care arată că toate zonele României, inclusiv platoul aferent al Mării Negre, sunt cuprinse în perimetrele de exploatare acordate de Guvern unor companii străine, 26 la număr. Prevederile contractelor sunt ținute secrete.
(iulie 2017)
Autor: MARIANA GAVRILĂ
