Nu-i liniște în Bihor

Petroliștii ruși au început să pună presiuni pe primarii din comunele amanetate de Guvern.

Reprezentanții NIS Petrol, firma subsidiară gigantului rus Gazprom, a trimis primarilor din comunele din vestul județului câte o înștiințare prin care își exprimă intenția de a avea discuții private cu fiecare în parte. „Eu le-am răspuns că, dacă au ceva de comunicat, să vină să spună ce au de spus la ședința Consiliului Local. Noi nu fugim de răspundere,” a declarat Ioan Mărcuș, primarul comunei Sântandrei.

A doua zi după ce a primit solicitarea petroliștilor ruși, edilul din Sântandrei i-a convocat pe săteni la o discuție la care au fost invitați doi militanți bihoreni consecvenți în interzicerea exploatării gazelor de șist, Orlando Balaș și Cătălin Popa, care le-au explicat celor peste 200 de localnici adunați în sala Căminului Cultural, în ce constă tehnologia folosită pentru exploatarea gazelor de șist și riscurile mari pe care le implică. La discuții a participat și un grup de săteni din comuna Girișu de Criș, în frunte cu primarul Ioan Pașca.

„Domnu’ primar”, se adresă un localnic edilului din Sântandrei. „Uitați la ce m-am gândit eu. Dacă am face o petiție să semneze fiecare om și să declarăm firma asta persoană non grata”, propuse bărbatul.

„Ei, bine-ar fi dacă am putea, numai că, vedeți dumneavoastră, această firmă are licență semnată direct cu Guvernul”, spuse primarul. „Toată problema se rezumă la decizia pe care o veți lua voi”, continuă acesta.

„Noi nu suntem de acord”, răspunseră câțiva localnici.

„Atunci să lămurim lumea să nu se lase păcălită. Eu nu voi semna nici un document cu riscul de a pleca din Primărie”, zise edilul cu gravitate.

„Vor căuta persoane fizice pe care să le convingă să le cedeze terenul ca să facă nu știu ce verificări, în prima fază, până apucă să-și instaleze utilajele, după aceea nu-i mai scoate nimeni de acolo”, interveni primarul comunei Giriș. „Și mai este un pericol, ce te faci dacă, spre exemplu, ăștia vin cu contractul semnat cu unul din Timișoara care a cumpărat aici 20 de hectare? Ce-i pasă ăluia din Timișoara că-mi distruge mie comuna?”, ridică problema primarul din Giriș.

„La noi sunt asociații care lucrează pământul, sper să fie atente la ce se întâmplă în vecinătatea lor”, răspunse primarul din Sântandrei.

Petroliștii străini, mână-n mână cu ANMR

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a refuzat solicitarea comună trimisă de Primăria Oradea și Primăria comunei Sânmartin pentru excluderea acestor unități administrativ-teritoriale din perimetrele petroliere EX-2 Tria și EX-3 Băile Felix. O solicitare similară a fost făcută și de către primarul comunei Sântandrei. „Am pregătit un set de materiale, documente prin care am explicat și argumentat că activitățile petroliere ne-ar putea compromite grav potențialul comunei noastre. Le-am trimis pe toate personal președintelui ANMR, Gheorghe Duțu”, zice edilul.

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea s-a declarat decis ca, împreună cu primarul din Sânmartin, să dea Agenția în judecată. „Dacă vom câștiga noi, o să câștige și ceilalți primari”, susține Bolojan.

În paralele cu refuzul ANMR, petroliștii ruși încearcă să-i liniștească pe bihoreni. Printr-un comunicat remis presei locale, directorul NIS Petrol România, Vadim Smirnov, a ținut să precizeze că firma pe care o conduce nu este interesată și nici nu deține tehnologia necesară explorării și exploatării gazelor de șist. Și are dreptate. Conform contractului încheiat de Gazprom Neft din Rusia cu East West Petroleum din Canada, sucursală a Avere Energy Inc. din Statele Unite ale Americii, companie care se ocupă cu extracția resurselor neconvenționale, rușii, prin filiala NIS Petrol din Serbia, fac prospecțiuni geologice, verifică zona din punct de vedere seismic și vor monta 12 sonde în termen de doi ani. Abia în faza a doua, vin americanii cu tehnologia necesară și trec la exploatarea gazelor de șist. Cel mai probabil, hidrocarburile extrase vor fi prelucrate și vândute tot românilor prin zecile de benzinării cumpărate în România de gigantul rus Gazprom, contracte autentificate deja la notarul Ioana Băsescu, fiica președintelui Traian Băsecu.

Refuzul ANRM de a scoate localitățile județului din perimetrul petrolier se datorează faptului că funcționarii instituției au muncit la greu la întocmirea hârților și a documentațiilor necesare companiilor străine pentru obținerea licențelor. Acest lucru rezultă cu claritate chiar din mesajul de mulțumire pe care David Sidoo, șeful companiei canadiene, l-a postat pe site-ul personal.

Glasul pământului

Printre cei aproximativ 400 de bihoreni care au participat duminică, 6 aprilie, la protestul împotriva gazelor de șist care a avut loc la Oradea, s-au aflat doar trei primari liberali din comunele afectate: Tinca, Avram Iancu și Tulca.

„Sută la sută, noi nu-i lăsăm să facă explorări și exploatări la noi în comună. Avem 200 de hectare de legume, avem cereale, avem animale. Din comuna noastră pleacă zilnic peste 2.000 de litri de lapte”, susține Teodor Matica, primarul comunei Avram Iancu.

„Nici noi nu-i lăsăm, vom lupta cu ei pe toate căile”, spuse primarul comunei Tulca, Ioan Bulzan.

„Niciodată nu vom accepta să pună cineva în pericol sănătatea noastră și a copiilor noștri. Abia au reușit sătenii să pună, cât de cât, în valoare potențialul agricol al comunei și acuma, numai asta ne-ar mai lipsi, să vină niște companii străine să scormonească după nu știu ce zăcământ controversat care ar sta îngropat la vreo doi kilometri sub terenurile agricole și gospodăriile țărănești, sub pânza freatică,” ne precizează primarul din Tinca, Teodor Coste.

Reamintim că o suprafață de aproximativ 1.000 de kilometri pătrați, din care fac parte și comunele Avram Iancu, Tinca și Tulca, a fost adjudecată de firma Clara Petroleum ltd, din Marea Britanie. Compania a primit licență de explorare, dezvoltare și exploatare în perimetrul EX-4 Tulca în urmă cu doi ani, pe 4 decembrie 2012 prin semnătura Guvernului României.

La mitingul din Oradea au fost prezente grupuri de protestatari din Beiuș, Salonta, Sântandrei, Batăr, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Sârbi, Olcea, Oșorhei, Derna și Mădăras.

Vitele mor de sete, iar americanii-și vând apa potabilă

„Boom-ul fracking suge apa prețioasă de sub pământ, lasă vitele să moară, vegetația uscată și oamenii rabdă de sete”, titrează The Guardian într-un amplu reportaj realizat în orașul Barnhart din statul american Texas. Cu toate astea, în goana lor după profit, americanii continuă să-și vândă apa potabilă companiilor petroliere.

Autoritățile locale au interzis stropirea peluzelor și umplerea piscinelor cu apă. Locuitorii se plâng că sunt forțați să trăiască sub raționalizare pentru ca apa să fie folosită de companiile petroliere la extragerea gazelor de șist.

McGuire, o localnică, povestește că, în urmă cu doi ani, din pridvorul casei sale putea privi în liniște răsăritul și apusul de soare, acum, în fața casei are sonde, în spate, zeci de RVS-uri pline cu muncitorii companiei de petrol.

Din cauza lipsei de apă, cultivatorii de bumbac au pierdut jumătate din producție. Fermierul Buck Owens spune că, înainte de fracking, vindea până la 8.000 de capete de vite pe an, acum, abia dacă mai poate ține câteva sute de capre. Furia fermierului este oarecum rezervată pentru că a luat în arendă peste 7.500 de hectare de pământ, a săpat 104 puțuri și a vândut apa companiilor petroliere. La scurt timp și puțurile lui au secat. „Au scos toată apa din pământ. Sute și sute de camioane plecau zilnic de aici cu apă proaspătă,” mărturisea fermierul.

Industria petrolului a continuat să ceară apă, iar cei care o au pe terenurile lor sunt dispuși s-o vândă. Toate drumurile de la periferia Barnhart sunt căptușite cu anunțuri: Vând apă. Petrolierele vin cu mașini de dimensiuni box, iau apa și o duc la sondele de exploatație.

 În speranța că va da lovitura, Larry Baxter, un antreprenor din Mertzon, a instalat, la începutul acestui an, două rezervoare Frack pe terenul său de la marginea orașului. Potrivit propriei estimări, dacă ar putea umple 20 sau 30 de camioane de apă pe zi, la 60 dolari pe un camion, ar putea face 36.000 dolari pe lună, cu ușurință. „Aș putea vinde 100 de camioane pe zi, dacă aș mai găsi o sursă de apă”, a spus Baxter. El nu-și bate capul cu estimările oficiale care spun că peste 15 milioane de texani riscă să rămână fără apă potabilă. „Oamenii folosesc apa lor pentru a produce recolte și hrană pe care le vând, eu de ce să nu utilizez apa mea vânzând-o în domeniul petrolului?”, spune el. „Nu văd nici o diferență”.

Avertisment pentru Europa

Pentru prima dată, oamenii de știință americani au prelevat probe și au făcut analize la depozitele de deșeuri rămase în urma extracțiilor gazelor de șist. Ei au constatat niveluri periculoase de radioactivitate și salinitate a deșeurilor cu consecințe extrem de grave asupra apei potabile. În cazul în care Marea Britanie vrea să urmeze pașii „revoluției gazelor de șist din SUA”, atunci ar trebui să-și ia toate măsurile de siguranță, avertizează cercetătorii americani. Profesorul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului publicat în Environmental Science & Technology, spune că nivelul radiului, spre exemplu, în probele colectate a fost de 200 de ori mai mare în apele din avalul exploatației decât probele prelevate în amonte. În iulie anul trecut, o companie de tratament din statul New York, a pledat vinovat pentru falsificarea mai mult de 3.000 de teste de apă.

Ultimele descoperiri în domeniu atestă faptul că Marea Britanie deține cel mai mare zăcământ de gaze de șist din Europa. Însă, în urma cutremurului din Blackpool provocat de exploatarea gazelor prin metoda fracturării hidraulice, Guvernul din Marea Britanie a decis, la sfârșitul anului 2012, interzicerea extracției zăcământului din regiune.

(aprilie 2014)

Autor: MARIANA GAVRILĂ