Gaze de șist: secetă și nou-născuți cu malformații

Pe măsură ce exploatările gazelor de șist se apropie de zonele locuite din Statele Unite ale Americii, cercetătorii americani descoperă noi dezastre pe care companiile fracking le lasă în urma lor. Bihorenii cred că-i doar o alarmă falsă.

Un studiu realizat de Institutul Național de Științe Environmental Health (NIH), publicat la începutul lunii februarie în Environmental Health Perspectives (EHP), susține că riscul de a aduce pe lume copii cu malformații cardiace crește cu 30% în proximitatea puțurilor de exploatare a gazelor de sist.

„Studiile publicate în EHP au fost efectuate pe un eșantion de 25.000 de nașteri înregistrate în zonele rurale din Colorado în perioada 1996-2009. Cercetătorii au luat în calcul locul de reședință al fiecărei mame, aflat la o distanță de 10 mile (16 kilometri) de puțurile de gaze de șist sau convenționale”, scrie Reuters.

Cercetătorii au făcut corelații între nivelul de expunere și starea copilului la naștere luând în calcul aspecte cum ar fi nașterea prematură, malformații ale tubului neural (segment embrionar din care se va forma sistemul nervos al fătului), malformații cardiace sau bucale.

Ei au format patru grupuri de studiu: mamele deloc expuse, mamele cel mai puțin expuse, mamele cel mai mult expuse și mamele expuse mai târziu, în timpul sarcinii.

„Fracking determină malformațiile la copii - cu cât aflăm mai multe despre fracking, cu atât ne îngrijorăm mai tare”, scrie Gary Wockner, directorul programului de acțiune Clean Water din Colorado, pe portalul Ecowatch.com într-un comentariu cu privire la cercetare. „Acesta este primul studiu serios făcut în zona Colorado care abordează efectele fracking asupra sănătății oamenilor. Dacă locuiți în apropierea unei sonde de exploatare și doriți să aveți un copil sănătos, ar trebui să luați serios în considerare varianta să vă mutați în altă zonă”, recomandă Wockner.

De cealaltă parte, companiile de exploatare spun că ajută statul cu aproape 44.000 de locuri de muncă și că aduc sute de milioane de dolari. Însă, potrivit cercetătorilor americani, cu cât forajele se apropie de zonele populate, cu atât efectele negative asupra oamenilor și a mediului sunt greu de estimat.

Rezervele de apă s-au uscat

Un alt studiu realizat de grupul de organizații Coalition for Environmentally Responsible Economies (Ceres), publicat pe 12 februarie, arată faptul că rezervele de apă potabilă din statele americane unde au loc exploatări de gaze și petrol sunt aproape epuizate.

„Multe comunități mici din zonele de fracking din Texas sunt în mare nevoie de apă, în unele, rezervele s-au epuizat, în altele, sunt pe cale a se usca. Comisia care se ocupă cu calitatea mediului din Texas anunța, la începutul lunii, că 29 de comunități sunt în pericol de a rămâne fără apă în următoarele 90 de zile și că multe rezervoare din vestul Texasului funcționează la aproximativ 25 % din capacitate”, scrie Reuters.

„Jumătate din cele 97 de miliarde de litri de apă utilizate în 2011 pentru fracking au plecat la sonde din Texas, statul se află în mijlocul unei secete severe ce se va întinde ani de-a rândul. În acest timp, producția de petrol și gaze naturale extrase prin metoda fracturării hidraulice este pe cale să se dubleze în următorii cinci ani,” relatează The Guardian.

Studiul Ceres a fost realizat în baza a 40.000 de forări efectuate între 2011 și mai 2013.

Raportul subliniază, în special, impactul exploatării gazelor de șist în California, stat care se confruntă în prezent cu una din cele mai grave episoade de secetă din ultimul secol.

„Dezvoltarea gazelor de șist în multe regiuni (din SUA) se bazează, în mare parte, pe resursele de apă subterană, care sunt, în general, mai puțin reglementare decât cele de suprafață, agravând astfel riscul de diminuare a resurselor de apă”, argumentează documentul.

„Fac un apel de trezire”, a declarat prof. James Famiglietti, hidrolog de la Universitatea din California, Irvine, potrivit The Guardian. „Noi înțelegem că țara are nevoie de mai multă energie, dar cred că încă mai avem timp pentru a avea o discuție despre ce impact există și de a face tot posibilul pentru a încerca să se reducă la minimum orice daune”, a subliniat hidrologul.

Bihorenii cred că-i doar o alarmă falsă

Cei mai mulți dintre fermieri bihoreni continuă să creadă că în județul nostru nu vor avea loc lucrări de exploatare a petrolului și a gazelor de șist. „Sper să fie doar o alarmă falsă”, susține Ioan Cuc, fermierul cu cele mai mari suprafețe de teren agricol din județul Bihor. Proprietarul fermei Agroind Cauaceu, Dan Corbuț, cel mai important producător de semințe profesionale din vestul României, a fost întrebat de reprezentanții primăriilor din Biharia și Diosig, dacă permite efectuarea lucrărilor de prospecțiuni pe terenurile sale. „Până când eu pot decide ce pot face cu pământul meu, nu-i las. În momentul de față nu mă pot constrânge cu nimic. Dacă dau o lege prin care îmi iau acest drept… atunci, asta e, mă supun”, spune Corbuț.

Decizia Guvernului de la București de a concesiona tot potențialul agricol al Bihorului companiilor ruso-canadiene pentru a explora și exploata gaze și petrol a tăiat elanul multor fermieri bihoreni de a mai investi în agricultură. „Tot ce-am avut am investit în agricultură și nu zic că nu o s-o mai fac, o să investesc și dacă-s cu un picior în groapă, pentru că îmi place munca asta, dar dacă îi lasă pe ăștia să facă exploatări aici, ne-au terminat pe toți”, a declarat pentru Fermierul bihorean, Florin Ciurdaru, unul dintre cei mai reprezentativi fermieri din zona Cihei.

Părerile locuitorilor din Oradea sunt împărțite. O parte spune „NU exploatărilor” cu încruntare, altă parte susține că nu există nici un pericol, că totu-i doar o propagandă bine plătită.

Primarul municipiului, Ilie Bolojan a anunțat că va face toate demersurile pe lângă Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru a scoate orașul din perimetrele concesionate. Primarii din celelalte localități afectate așteaptă să vadă dacă edilul din Oradea va avea sorți de izbândă.

Precizăm că reprezentanții ANRM, de la care încearcă primarul Bolojan să obțină clemență, sunt tocmai cei care au făcut toate demersurile pentru ca rușii de la Gazprom, împreună cu compania canadiană East West Petroleum, să poată pune mâna pe Câmpia de Vest a României. Acest lucru rezultă clar din mesajul de mulțumire pe care președintele companiei East West Petroleum a ținut să-l posteze pe site-ul personal.

„În numele conducerii noastre, board-ul și acționarii noștri, dorim să mulțumim tuturor părților care au asistat la procesul de ratificare a contractului. În special, am dori să extindem aprecierea noastră la Agenția Națională Română pentru Resurse Minerale și a funcționarilor săi pentru sprijinul și asistența acordată pe tot parcursul procesului de ratificare. Așteptăm cu nerăbdare să avanseze programele noastre de explorare. Dorim ca ANRM să continue să lucreze cu liderii comunităților locale din vestul României și cu toate părțile interesate pentru a pune în aplicare programele noastre de lucru pentru identificarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din România”, scrie David Sidoo, șeful companiei canadiene în concesiunea căreia se află perimetrele Tria și Băile Felix din Bihor.

Lobby-ul negru

În prezent se duce un lobby extrem de puternic al producătorilor de produse petroliere care vor să transfere riscurile ecologice din țările de rezidență în alte zone. O puternică acțiune de influență se poartă la vârful Comisiei Europene, mai cu seamă că preconizata înțelegere economică dintre SUA și UE se află pe ultima sută de metri a negocierilor.

În acest timp, petroliștii americani fac presiuni asupra guvernelor europene din România Polonia, Danemarca și Marea Britanie pentru a schimba legislația în favoarea companiilor lor.

În Franța și Bulgaria, exploatarea gazelor de șist a fost interzisă. De asemenea, în Germania a fost restricționată fracturarea hidraulică în zone bogate în rezerve de apă.

La noi în țară, accesul companiilor de exploatare în perimetrele concesionate mai stă blocat doar în avizul autorităților locale și ale consiliilor județene care ar trebui să elibereze un certificat de urbanism înainte de demararea lucrărilor.

„Am văzut efectele exploatării gazelor de șist în locuri cum ar fi Colorado și sudul Queensland din Australia. În situația în care densitatea populației din Marea Britanie este de 20 de ori mai mare decât în Colorado și de 100 de ori ca în Queensland, îi implor pe oameni să facă un pic de cercetare și să se uite la prejudiciile și contaminarea care au fost provocate în aceste locații și în întreaga lume”, a declarat pentru The Guardian, Ian Crane, un fost petrolist. De asemenea, el a subliniat că din cele patru puțuri forate în Marea Britanie, la două au avut loc evenimente seismice, în plus, a spus Crane, există pericolul real ca oamenii din zonele în care fracking are loc să nu mai aibă apă potabilă niciodată.

(aprilie 2014)

Autor: MARIANA GAVRILĂ