Dispar țăranii

Guvernul a ajuns cu fiscalizarea până-n cămara țăranului. Declarată inițial ca act normativ de luptă împotriva intermediarilor, Legea pieței produselor agricole și-a atins adevăratul scop: impozitarea producătorului autohton până la borcanul de zacuscă și lingura de boia de ardei.

Conform reglementărilor sanitare veterinare în vigoare, nici un țăran nu poate vinde în piață sau în târguri produse procesate dacă nu este înregistrat și autorizat de oficiul registrului comerțului ca Persoană Fizică Autorizată (PFA) sau Întreprindere Individuală(II) ori Întreprindere familială. Asta înseamnă că fiecare vânzător de brânză, caș, gemuri, miere, zacuscă, murături, condimente, paste făinoase, bulion sau socată, în calitatea sa de PFA sau II, va fi obligat să plătească la stat impozitul pe venit de 16% și să contribuie la asigurările sociale de sănătate cu încă 5,5% din câștigul net de la piață.

Prinși în laț

Schimbarea vechilor Certificate de comerciant cu atestatele de producător și carnetele de comercializare pare să fi fost doar un pretext bine ticluit. În prima fază, toți țăranii producători care supraviețuiesc din vânzarea surplusului din gospodărie au fost obligați să meargă la primărie și să-și declare toate produsele din care pot obține o brumă de venit, până la frunza de pătrunjel. Guvernul a promis că nici un producător autohton, posesor al noilor documente, nu va fi impozitat. Însă guvernanții au introdus o capcană. Conform Legii 145/2014, producătorii care vând la piață produse procesate de origine animală sau nonanimală – brânză, miere, zacuscă, tăiței, boia etc – au nevoie de avizul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) și…aici i-a prins: DSVSA nu acordă astfel de autorizații decât deținătorilor de certificat unic de înregistrare (C.U.I.), eliberat de Registrul Comerțului.

Amenzile pentru cei care nu respectă aceste prevederi ajung și până la o jumătate de milion de lei vechi.

Primăriile pot elibera atestatul de producător fără avizul DSVSA doar pentru produsele agricole primare.

Luați cu binișorul

Deocamdată, în piețele din Bihor, țăranii sunt lăsați să se obișnuiască cu ideea. Instituțiile statului, Direcția Agricolă, Direcția Sanitar Veterinară, ANAF sau Poliția îi iau cu binișorul.

N-au început să facă controale în piețe, nici să aplice amenzi și nici să le confiște marfa. Vânzătorii de brânză au primit atestatele de producător pe baza autorizațiilor DSVSA emise în 2009, documentele nu le-au fost încă retrase.

„În 2009, am investit peste 8.000 de lei în faianță, gresie, aparate de inox și tot nu mi-au dat autorizația până nu mi-am pus la punct și sistemul de apă caldă”, mărturisește Alina Sferle din satul Vălani de Beiuș. „Avem 80 de oi și șase vaci și a trebuit să prezint inspectorilor DSVSA certificat sanitar veterinar, să dovedesc că toate animalele că sunt sănătoase”, spune vânzătoarea de brânză din Piața mare din Oradea.

Nicolae Ilie (75 de ani) din Tulca are acasă aproape o mie de oi. Vinde-n piață brânză, caș și urdă, produse trecute în carnetul de comercializare obținut tot în baza unei autorizații DSVSA mai vechi. „Băiatul meu a pus și aer condiționat numai ca să respectăm tot ce ne-au cerut”, declară oierul.

Gospodine cu PFA

Prin urmare, dacă legislația specifică aplicată în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor nu va fi schimbată, cu atestatul de producător și carnetul de comercializare, producătorii pot vinde în piață doar roșii, ardei, vinete etc, însă, dacă vor să proceseze aceleași legume și să pună în vânzare bulion, zacuscă ori boia de ardei, gospodinele sunt obligate să dobândească statut de PFA, statut care le situează cam la același nivel juridic cu fabricile de conserve. Ce spune legea? După ce își înscriu obiectul de activitate la registrul comerțului și primesc certificat de PFA, II sau IF, producătorii depun la DSVSA o cerere de înregistrare, prezintă o schiță făcută de un inginer topograf în care este cuprins spațiul unde se pregătește zacusca sau se prepară boiaua, spre exemplu, apoi așteaptă să vină la fața locului un inspector sau un biolog din partea DSVSA care să le verifice dacă „bucătăria” corespunde sanitar-veterinar, respectiv dacă există apă curentă, gresie, faianță etc, ca în cazul vânzătorilor de brânză din Vălani de Beiuș și Tulca. Deosebirea dintre cei doi vânzători de brânză și gospodinele cu PFA constă în faptul că ultimele nu vor mai avea nevoie de documentele de la primărie ci, eventual, de... o casă de marcat.

„Nu ne omorâți”

Inspectorii DSVSA spun că toate prevederile acestea au fost impuse de către Uniunea Europeană, că România, ca stat membru, trebuie să le respectate și că țăranii noștri sunt ajutați să se integreze cerințelor europene prin subvențiile pe care le primesc de la APIA.

În piețe, nimeni nu mai vorbește despre intermediari. Producătorii și consumatorii discută aprig despre haosul creat de legea a cărei menire era să ajute producătorul autohton.

„Eu fac boia de când mă știu, înainte am vândut la Avântul din Oradea, până s-a închis și n-a venit nimeni la mine acasă să vadă cum o fac și de câte lemne am nevoie ca să usuc ardeii, au verificat calitatea, au zis că-i un produs foarte bun și mi-au cumpărat toată marfa, în fiecare an. Acum, în loc să facă un sistem de colectare a fructelor și legumelor în sate, așa cum exista pe vremea lui Ceaușescu, ei nu se gândesc decât să dea legi să ne omoare pe noi, care muncim pământul de la 5 dimineața”, ne spune intrigată o vânzătoare de boia din Drăgoteni.

„Nu poți distruge tradiția de sute de ani a unui popor de dragul unor concepte europene, fiecare stat membru are particularitățile sale. Eu și neam de neamul meu am mâncat brânză făcută în vârful muntelui și-am cumpărat murături și dulceață făcute după o rețetă originală de o femeie dintr-un sat care nu are apă curentă. Și acum, ce vor ăștia? Să-și pună ciobanul gresie și faianță la stâna de la munte și să aștepte bătrâna să-și vândă bunătatea ei de magiun de prune după ce-i face primarul rețea de apă și canalizare în sat? De ce nu se ia nimeni de supermarketurile astea, că și ele sunt tot un fel de piață? A verificat careva cum face ciobanul francez brânza care ne este nouă vândută sau în ce condiții și de unde sunt aduse borcanele acelea cu etichete sclipitoare de pe rafturi, pline cu chimicale?”, întreabă Vasile Olar, un cumpărător fidel din piața orădeană.

DSVSA, o singură măsură

În cazul vânzătorilor de produse procesate fie animaliere sau nonanimaliere, în ce privește procedura de autorizare, DSVSA este în situația de a plica prevederile aceleiași legislații, valabilă atât operatorilor economici, cei care produc 1.000 de borcane dulceață, cât și pentru gospodina din piață cu zece borcane de zacuscă.

„Pentru fabricarea produselor alimentare de origine nonanimală care sunt activități de prelucrare și/sau fabricare de tipul unități de prelucrare legume – fructe (gemuri, dulcețuri, zacuscă, murături, etc.) condimente (boia, etc.), paste făinoase, băuturi răcoritoare, unități producție ciuperci etc, fiind activități supuse înregistrării pentru siguranța alimentelor, operatorii din sectorul alimentar prin reprezentanții legali ai acestora trebuie să depună la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor un dosar cuprinzând următoarele documente:

a) cererea tip – furnizată de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor;

b) schița obiectivului unde se desfășoară activitățile de producție;

c) copia certificatului de înregistrare și a certificatului constatator”, se arată într-un comunicat de presă emis de DSVSA Bihor.

Reguli pentru crescătorii de animale

„Pentru producătorii agricoli, crescători de animale, care nu au exploatațiile înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) și nu au cod de exploatație, aceștia trebuie să știe că pentru obținerea acestui cod depun la DSVSA Bihor următoarele documente:

- cerere vizată de medicul veterinar împuternicit din localitatea de domiciliu a solicitantului, care specifică respectarea cerințelor Ordinului președintelui ANSVSA 40/2010

- adeverință de la primăria pe raza căreia se află exploatația, care specifică deținerea de către proprietar a spațiului de cazare a animalelor (C.F., contract de comodat sau de închiriere, ori după caz, orice alt document care să dovedească dreptul de folosință asupra imobilului cu destinația de creștere a animalelor)

- copie BI/CI.

Pentru exploatațiile înregistrate în SNIIA, proprietarul animalelor poate face dovada deținerii animalelor prin obținerea unui document care să ateste acest lucru de la medicul veterinar împuternicit din fiecare comună”, se mai precizează în comunicatul DSVSA Bihor.

Caz concret: Ești persoană fizică, deții o exploatație, ești înscris în SNIIA, ai o vacă și vrei să vinzi vițelul. Mai întâi, îți trebuie atestatul de producător și certificatul de comercializare pe care le obții de la primărie. Apoi, va trebui să soliciți medicului veterinar să identifice animalul cu o crotalie pe care o plătești, respectiv să obții pașaportul animalului (obligația exclusivă în sarcina crescătorului de animale). Asta înainte de a împlini vițelul 6 săptămâni. Trebuie să soliciți medicului veterinar să elibereze un document de mișcare – formular F2 și un certificat sanitar veterinar, iar în cazul vânzărilor către abator și un Formular privind informațiile referitoare la Lanțul alimentar. La vânzare, vei înmâna cumpărătorului, actele obținute de la medicul veterinar, pașaportul vițelului și o filă din carnetul de comercializare.

(iunie 2015)

Autor: MARIANA GAVRILĂ