Cum va fi lumea viitorului?

Ca să fim prezenți în viitor, trebuie să evaluăm așa cum se cuvine trecutul.

În acest articol plecăm de la predicția din 1972 a scriitorului și eseistului francez André Malraux în serialul documentar La légende du siécle, cum că Secolul al XXI-lea va fi spiritual sau nu va fi deloc.

Încercând să armonizeze teoria evoluționistă cu creștinismul, fizicianul, antropolog și teolog, Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) imagina un viitor marcat de un înalt grad de spiritualitate numit „Punctul Omega”.

În timp ce „Punctul Omega”, definit de Chardin, imagina un viitor marcat de un nivel superior de conștiință, în care conștiințele individuale să se contopească într-un „Tot noosferic”, iată că, în zilele noastre, specialiștii în domeniul Inteligenței Artificiale (cei mai mulți) postulează că „Singularitatea tehnologică” va fi „punctul culminant”, adică un fel de „mind uploading” (contopirea între inteligența biologică și cea artificială), în care dimensiunea spirituală nu mai există. Va fi un fel de „supercomputer universal”, dotat cu memorie și capacități nelimitate, iar lumea, cea pe care o știm noi, va atinge stadiul final al evoluției sale. Momentul producerii ei este destul de aproape.

Notă. „Singularitatea tehnologică” se referă la un punct, în viitorul apropiat, în care progresul tehnologic va atinge o viteză și o complexitate atât de mari încât va depăși înțelegerea și capacitatea umană de a anticipa sau de a controla această evoluție.

Practic, „Singularitatea tehnologică” înseamnă atingerea unui punct în care calculatoarele nu doar că vor depăși cu mult puterea mentală a oamenilor, dar vor fi capabile să se autoîmbunătățească ajungând la performanțe incredibile.

Viitorul pe care îl anticipează specialiștii din domeniu este pe cât de tentant, într-un anumit sens, pe atât de periculos. Dincolo de faptul că noi, oamenii, vom putea să ne conectăm cu creierul direct la internet, având astfel acces instantaneu la toate informațiile disponibile, Ray Kurzweil, unul dintre cei mai mari experți în domeniul inteligenței artificiale, spune că, în cel mult 25 de ani, va apărea Inteligența Artificială Supremă, conștientă de sine și autonomă, un fel de Dumnezeu al tehnologiei și al internetului.

Un matematician britanic, Irving John Good, în urmă cu peste o jumătate de secol, când „Singularitatea tehnologică” era doar subiect SF, spunea: „O mașină ultra-inteligentă ar putea proiecta mașini și mai inteligente: atunci ar avea loc fără îndoială o «explozie de inteligență». Iar inteligența omului ar rămâne cu mult în urmă. Astfel, prima mașină ultra-inteligentă va fi ultima invenție pe care Omul o va realiza vreodată.”

Bomba cu ceas

Când, în 2015, istoricul Yuval Harari, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a publicat cartea „Homo deus - Scurtă istorie a viitorului” – lumea nu trecuse prin dramatica experiență a pandemiei, cu toate restricțiile și controalele generate de stările de „urgență”, de „alertă” etc.

La momentul publicării, nu i s-a acordat prea multă atenție, societățile, ca și indivizii, funcționând după principiul că „așa ceva nu mi se poate întâmpla mie”. Cu toate acestea, autorul observa că unul dintre cele mai mari pericole pentru drumul pe care îl va urma omenirea se leagă, pe de o parte, de obsesia „globalizării”, iar, pe de alta, de acumularea și controlul „datelor” (Big Data), noua formă de expresie a „autorității” – o nouă „religie” („religia datelor”) care, probabil, va umple vidul după epuizarea ideologiilor, a religiilor actuale.

În același timp, spunea Harari, „bomba cu ceas” a umanității se află în laboratoare și în ceea ce el numește „tehno-umanismul”, care va face ca oamenii care nu aparțin așa-zisei „elite” (lipsită de compasiune și de conștiință) să devină inutili. Realitatea în care va funcționa principiul potrivit căruia viața se poate reduce la „gestionarea datelor”, la controlul corpului, creierului, va fi cea mai inechitabilă societate din toate câte au existat vreodată.

În prezent, lumea digitală nu mai este o fantezie. Mai mult, impactul acesteia asupra vieții oamenilor este uriaș, realitatea din jurul nostru se schimbă rapid, în curând aproape toate activitățile noastre personale și profesionale vor fi reprezentate de unu și zero, biți și octeți.

Universul virtual nelimitat este acum accesibil oricui, de oriunde, datorită tehnologiilor informaționale, cum ar fi Cloud-ul (un spațiu de stocare virtual, care se află pe un server, fără a fi vizibil pentru utilizator, dar la care are acces instantaneu și care cuprinde documente, imagini, emailuri, chiar website-uri și platforme de comunicare).

Computerele, laptop-urile, tabletele sunt astăzi în mâinile tuturor și sunt conectate în mod constant la capacitatea de calcul virtual nelimitată a Cloud-ului, precum și la informațiile de pe Internet.

În același timp, aspectele sociale ale vieții noastre comunitare – una dintre nevoile primare ale speciei umane – sunt acum satisfăcute de diferite rețele sociale. Majoritatea tranzacțiilor financiare, în prezent, sunt efectuate digital, aspecte legate de diverse domenii de activitate, statistici etc. sunt înregistrate în timp real pe echipamente portabile, echipamentele și programele digitale devin din ce în ce mai intuitive.

Insesizabil, omul își va încredința computerelor rezolvarea a nenumărate sarcini (unele se întâmplă deja) – stabilirea diagnosticelor medicale, luarea deciziilor economice, sociale, politice sau pronunțarea judecăților și astfel le vor fi delegate responsabilitățile umane, cu prețul libertății noastre.

Lumea lui Robosapiens

Unele studii prospective consideră că nu peste mulți ani, în condițiile accelerării progresului tehnologic, roboții vor înlocui nu numai forța de muncă umană, ci chiar societatea și civilizația noastră în ansamblu.

În dicționare, robotul este definit ca „o mașinărie care arată ca o ființă umană și poate îndeplini acțiuni complexe (precum mersul sau vorbitul)”.

Deși robotica s-a dezvoltat mult în ultimele decenii, nu s-a reușit încă să se producă roboți care să gândească singuri, să ia decizii sau să facă prea multe activități din proprie inițiativă.

Cu toate acestea, inginerii nu au renunțat la ideea de a crea Robosapiens - un robot care nu numai să arate și să acționeze ca oamenii, care îndeplinește sarcinile oamenilor, face sport, dansează, vorbește sau râde, dar chiar să aibă sentimente și emoții asemănătoare. Este din ce în ce mai probabil că un viitor în care lumea va fi condusă de Robosapiens ține din ce în ce mai mult de știință și tehnologie și din ce în ce mai puțin de ficțiune.

Conform unui studiu ONU, populația cibernetică la sfârșitul anului 2005 număra 10 milioane de roboți domestici (non-industriali). Dintre aceștia, 6 milioane erau Robosapiens.

Roboțelul Robosapiens știe să ridice obiecte, să arunce, să dea din picioare, să spele, să danseze, precum și o duzină de scheme kung fu.

Robosapiens V2 face parte din penultima generație de roboți, dotați cu funcții care le oferă autonomie (pot interacționa cu mediul înconjurător fără a avea nevoie de comenzi date de utilizatorul uman prin intermediul telecomenzii).

Roboții au început de pe acum să pătrundă în industrie, în servicii publice sau private, în vamă (ROBO scan 1M, invenție românească distinsă cu Marele Premiu la Salonul de invenții Geneva 2009), la domiciliu (în bucătărie, ca ajutor la menaj, paznic, supraveghetor de instalații și aparatură electrocasnică, partener de joacă pentru copii – roboții ASIMO sau Kismet, ajutor pentru persoane vârstnice - robotul Jack, și pentru persoane bolnave - roboții Twendy-One sau Huggable).

Ei au început să fie folosiți în locuri greu accesibile pentru oameni – la operațiile de salvare de după catastrofe naturale (roboții Starfish), în lupta cu incendiile (robotul OLE) în activitățile din medii toxice sau explozive sau extraterestre (robotul Scarab).

Roboții devin treptat parteneri autentici pentru oameni, au început să salute, să vorbească, să răspundă unor comenzi verbale, să învețe din propria experiență (robotul Leonardo sau roboțelul Zeno).

Recent, ASIMO a dirijat un concert în SUA, iar EMA - „roboțica pupăcioasă” este primul pas spre un viitor „parteneriat” sentimental om-mașină.

Roboții vor schimba lumea în care trăim în moduri pe care este greu să ni le imaginăm.

Dar dacă robotii vor putea gândi, vor avea poate și potențialul de a ne elimina.

În această viziune, este de presupus că dezvoltarea roboților poate scăpa la un moment dat unui control uman, chiar dacă noile generații de roboți vor respecta cele trei legi ale roboticii enunțate de Asimov.

O amprentă digitală uriașă

Este o realitate că fiecare dintre persoanele care accesează mediul virtual lasă o amprentă digitală uriașă.

Notă. Amprenta digitală vizează informațiile și activitățile online care definesc identitatea digitală a unei persoane.

Doar analizând, de pildă, tranzacțiile efectuate cu cardul bancar, se pot afla, despre cineva, țările/locurile pe care le-a vizitat, felul de mâncare preferat, stilul vestimentar etc., la care se adaugă eventuale postări pe blog, fotografii, videoclipuri, rețelele de socializare accesate, ce-i place, ce nu-i place, ce o enervează pe respectiva persoană și așa mai departe.

Pe de altă parte, tehnologia purtabilă – ceasurile inteligente, benzile de fitness și chiar îmbrăcămintea inteligentă – devine tot mai sofisticată. Astfel de dispozitive nu numai că ne urmăresc mișcările fizice, ci sunt și capabile să ne monitorizeze semnele vitale – tensiunea arterială, nivelul de oxigen din sânge, obiceiurile de somn etc.

În maximum un deceniu, spun specialiști de la Intel (cel mai mare producător de procesoare din lume), starea de spirit a oamenilor va putea fi „ghicită” printr-o brățară care să înregistreze și să analizeze instantaneu semnalele corpului și conversațiile.

Se estimează, totodată, că tehnologia va deveni tot mai sensibilă, capabilă să detecteze sentimentele oamenilor, ceea ce ține de domeniul calculului afectiv.

Privind chipul unui om, astfel de sisteme sensibile pot oferi informații în timp real despre starea unei persoane la un moment dat – dacă persoana respectivă este fericită, tulburată, surprinsă ori numai dezgustată.

Pe baza reflexiei unor semnale wi-fi obișnuite de către corpul uman, cercetătorii de la MIT susțin că pot să determine, cu probabilitatea de 70%, starea afectivă a unei persoane pe care nu au studiat-o niciodată.

Un alt element de identificare biometrică este mersul (felul în care pășește cineva), pe care sistemele dotate cu inteligență artificială (IA) îl pot utiliza pentru a identifica de la distanță o persoană cunoscută sau chiar comportamentul dubios al unor persoane necunoscute.

Dispozitive care citesc gândurile

Cercetătorii Universității americane Duke susțin că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, gândurile oamenilor vor putea fi citite cu ajutorul unor senzori și dispozitive electronice.

Profesorul Nita Farahany a susținut o prelegere pe această temă la Forumul Economic Mondial din Davos, unde a spus că, de fapt, această tehnologie, „capacitatea de a decoda activitatea undelor cerebrale” există deja. Farahany a subliniat că „încă nu putem decoda literalmente gândurile complexe”.

„Nu vorbim despre dispozitive implantate în creier, precum cele dezvoltate de Neuralink. (...) Vorbesc despre dispozitive portabile care pot capta stările emoționale ale minții, gândurile simple sau chiar fețele”, a spus cercetătorul.

Omul de știință a prezentat un posibil scenariu cu un camionagiu care comite un accident grav, din cauza oboselii. Potrivit spuselor sale, noua tehnologie i-ar avertiza angajatorul că vigilența sa este redusă, din cauza lipsei de odihnă. Iar acesta din urmă ar fi luat măsuri, cerându-i să tragă pe dreapta, evitând o tragedie. Gândurile i-ar fi fost analizate de senzori încorporați într-o șapcă pe care șoferul ar fi purtat-o pe cap.

De altfel, a precizat Nita Farahany, o astfel de tehnologie este implementată de aproximativ 5.000 de companii din lumea întreagă. Acestea monitorizează starea de oboseală a angajaților.

Biblioteca de suflete

Diverși alți senzori de mediu și personali, capabili să colecteze date în timp real despre comportamentul nostru, expresiile faciale și limbajul corpului, modul de a vorbi, de a reacționa, abundența de date personale și comportamentale, colectate continuu și în detaliu, deschid noi frontiere în crearea de replici digitale convingătoare, care să reflecte personalitatea și particularitățile fiecărui individ.

De pildă, Michio Kaku, profesor de fizică teoretică și futurolog american, este convins că, într-o zi, nu peste mult timp, vom avea o „bibliotecă de suflete”. În loc să citim o carte despre o figură istorică, vom putea discuta direct cu respectiva personalitate. Această „ființă” ar fi o hologramă ale cărei expresii faciale, mișcări ale corpului și intonații ale vocii vor fi, identice cu persoana în cauză.

În mod similar, vom putea „conversa” cu o proiecție a persoanelor (membri ai familiei, prieteni) care nu mai sunt printre noi.

În Silicon Valley, există deja o companie care poate crea dublul digital al oricui, pe baza datelor personale, conținutului digital și amprentei digitale a utilizatorului de Internet.

Proiectul „Human Connectome”, lansat în 2009, pentru a crea o hartă a creierului uman, când va fi finalizat și va putea digitaliza mintea umană, nu numai că va putea crea un „dublu” etern al oricui, dar copia va putea fi trimisă în spațiu, va fi un fel de ființă bionică, un avatar care va rezista temperaturilor toride, precum și celor mai intense friguri, inclusiv condițiilor toxice. Și tot ceea ce acest avatar ar putea „vedea” și „simți” va fi transmis către un computer central și încorporat în conștiința digitalizată.

„Hallucinate”, cuvântul anului 2023

Dicționarul Cambridge („Advanced Learner’s Dictionary”, abreviat CALD), pe baza numărului de căutări pe site-ul său, a ales drept „cuvântul anului 2023” verbul „(to) hallucinate” (a halucina/a avea halucinații), dar cu un sens oarecum nou față de cel consacrat, dovadă că Dicționarul Cambridge – cel mai popular dicționar online din lume pentru cursanții de engleză – și-a actualizat definiția pentru „halucinație” ținând cont de noul înțeles.

Sensul nou al cuvântului „to hallucinate” dobândit în 2023 a fost adoptat rapid de publicul larg, acest termen a fost folosit frecvent pentru a descrie informații false produse de Inteligența Artificială Generativă, prescurtat GenAI, atunci când îi sunt adresate întrebări. Când o Inteligență Artificială (un sistem informatic care are unele dintre calitățile creierului uman, cum ar fi capacitatea de a produce limbaj într-un mod care pare uman) „halucinează”, aceasta produce informații false (informații fabricate artificial).

„Halucinațiile AI”, cunoscute și sub denumirea de „confabulații”, par uneori lipsite de sens, dar pot fi percepute și ca fiind complet plauzibile – chiar dacă sunt inexacte din punct de vedere faptic sau, în cele din urmă, ilogice.

Henry Shevlin, profesor de etică la Universitatea Cambridge, explică această alegere prin tendința pe care o au ființele umane de a antropomorfiza aceste sisteme, de a le trata ca și cum ar avea o minte proprie, fiind surprins în același timp de folosirea acestui cuvânt într-un context legat de Inteligența Artificială.

O postare pe site-ul Cambridge Dictionary subliniază cu această ocazie – a alegerii lui „hallucinate” drept cuvântul anului 2023 – că „halucinațiile AI” ar trebui să-i facă pe oameni să înțeleagă faptul că „trebuie încă să gândească în mod critic atunci când folosesc aceste instrumente”.

Lingviștii de la Merriam-Webster Dictionary, cel mai vechi editor de dicționare din Statele Unite, au ales, pentru cuvântul anului 2023, „authentic” (autentic) – un termen care a fost utilizat frecvent în anul care tocmai se încheie, la acest fapt contribuind substanțial discuțiile despre AI, despre celebrități, identitate, rețele sociale și, mai ales, estomparea dramatică a graniței dintre „real” și „fals” în lumea în care trăim.

O realitate mixtă, biologică și non-biologică

Omenirea, scria T. S. Eliot (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură), nu poate suporta prea mult realitatea. În viitor, nici nu va mai fi nevoie să o facem. Ca o consecință a progreselor înregistrate în realitatea virtuală și în cea augmentată, tehnologia va deveni mult mai imersivă.

Notă: Realitatea augmentată (numită RA) apare atunci când experiența senzorială a lumii materiale este îmbunătățită cu ajutorul unui input generat de calculator – de pildă, sunet, grafică sau video.

Cu timpul, o realitate augmentată mai avansată va face imposibilă încercarea de a deosebi realul de virtual, chiar și atunci când ambele sunt experimentate simultan.

Este demn de remarcat faptul că misterioasa firmă MagicLeap lucrează de zor la o tehnologie 3D miniaturală, care poate să transmită imagini pe retină și care combină lumea reală cu cea imaginară.

În cele din urmă, este posibil să ajungem să trăim într-o realitate mixtă, în care realitatea virtuală și cea augmentată să fie atât de avansate, încât lumea digitală și cea materială să devină greu de distins.

Într-o astfel de lume, la care realitatea zilelor noastre ne obligă să ne gândim, va fi dificil, și poate inutil, să înțelegem unde începe și, mai ales, unde ia sfârșit tehnologia.

Există temeri că progresul tehnologic accelerat din domeniile și sectoarele tehnologice de vârf în viitor - NBIC (Nanotehnologie, Biotehnologie, TIC și științele Cognitive) sau GNR (Genetică, Nanotehnologie și Robotică) - poate scăpa la un moment dat unui control uman. Ingineria genetică poate conduce chiar la schimbarea mecanismelor naturale (biologice) și sociale ale evoluției și la controlul (direcționarea) acesteia.

Este etapa în care inteligența umană (biologică) va fuziona cu inteligența non-biologică a mașinilor (dispozitive, cipuri, roboți etc.). Se știe că speciile biologice aproape niciodată nu au supraviețuit întâlnirii/confruntării cu concurenți superiori.

Se estimează că acest moment va fi atins în viitorii 10-20 de ani, când pe Pământ vor exista două specii inteligente - biologice și non-biologice.

Primul summit AI

La primul summit internațional dedicat Inteligenței Artificiale (AI), care a avut loc la începutul lunii noiembrie în Marea Britanie, lideri politici, experți în AI și reprezentanți ai companiilor din sectorul înaltelor tehnologii din China, Statele Unite, Japonia, Uniunea Europeană și alte 20 de țări au convenit să împărtășească o abordare comună pentru identificarea riscurilor AI și modalități de a le atenua, semnând Declarația de la Bletchley.

Posibilitatea ca inteligența artificială să devină cea mai mare amenințare la adresa umanității – o viziune susținută de figuri emblematice din domeniul AI, precum Elon Musk – rămâne în continuare una dezbinătoare în comunitatea tehnologică. Această diferență de opinie nu a fost clarificată în cele două zile de dezbatere din Marea Britanie.

„Vom avea ceva care este, pentru prima dată, mai inteligent decât cel mai inteligent om. Este greu de spus exact care va fi acel moment, dar va veni un moment în care nu va fi nevoie de nicio slujbă”, a declarat Elon Musk, liderul miliardar din sectorul tehnologic, el fiind și președinte executiv al platformei de comunicare virtuală X.

Musk a avertizat de mai multe ori despre amenințările pe care AI le reprezintă pentru umanitate, spunând cândva că ar putea fi mai periculoasă decât armele nucleare.

În schimb, liderii politici participanți la primul summit AI și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu teama excesului de dezinformare. Asta în contextul în care alegerile din SUA, India și Marea Britanie de anul viitor ar putea fi afectate de utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale generative.

Unele opinii au susținut că summitul și-a greșit prioritățile. În loc de scenarii de apocalipsă, despre care unii cred că este un risc relativ mic, dezbaterile ar fi trebuit să se concentreze pe amenințările mai imediate din partea AI.

Profesorul Gina Neff, care conduce un centru de inteligență artificială la Universitatea din Cambridge, a declarat: „Suntem îngrijorați de ce se va întâmpla cu locurile noastre de muncă, ce se va întâmpla cu știrile noastre, ce se va întâmpla cu capacitatea noastră de a comunica unul cu celălalt”.

Alte două summituri privind securitatea AI vor avea loc: unul în format virtual, în următoarele șase luni, în Coreea de Sud, și un altul, în persoană, la Paris, în maximum un an.

Decizie crucială luată de UE

Pe 9 decembrie 2023, după trei zile de dezbatere, Uniunea Europeană a ajuns la un „acord istoric” privind reglementarea Inteligenței Artificiale (AI). Măsurile vor deveni lege și în România.

Acordul politic, pe care oficialii de la Bruxelles l-au numit unul istoric, va intra în vigoare cel mai devreme în 2025 și stabilește un cadru pentru dezvoltarea și utilizarea AI în toate statele blocului comunitar.

Potrivit The Guardian și Financial Times, legiuitorii au convenit asupra unor restricții stricte privind utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, cu excepția unor cazuri strict definite în materie de aplicare a legii. Legislația include, de asemenea, interdicții privind utilizarea inteligenței artificiale pentru „crearea unui scor social” - utilizarea de parametri pentru a stabili cât de integru este cineva - și a sistemelor de inteligență artificială care „manipulează comportamentul uman pentru a se sustrage liberului său arbitru”.

De asemenea, este interzisă utilizarea AI pentru exploatarea persoanelor vulnerabile din cauza vârstei, a handicapului sau a situației economice.

Legislația prevede o supraveghere specifică a sistemelor de AI care interacționează cu oamenii și le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o mașină.

De asemenea, dezvoltatorii vor fi obligați să identifice clar sunetele, imaginile și textele produse ca fiind artificiale.

Lumea în 2040

Dintre toate Rapoartele întocmite de „Consiliul Național de Informații” al CIA (începute în urmă cu șapte președinți ai SUA), se pare că acesta, „Lumea în 2040”, este cel mai pesimist, fondat pe realitățile prezente, marcate de tensiuni, crize, excese de toate felurile, încât intenția este, spun autorii, de a avertiza înainte ca „problemele să ne copleșească”.

Cursa pentru inovație tehnologică se va accelera, dând impresia de comprimare a timpului, iar cine va controla tehnologia va controla planeta. Vor exista, în lume, o rețea uriașă de trilioane de dispozitive interconectate, roboți, diverse forme ale Inteligenței Artificiale, ceea ce înseamnă că locurile de muncă precare sau slab calificate vor dispărea treptat. CIA a mai estimat că, în următoarele două decenii, costul pentru tratarea bolilor psihice va ajunge la circa 16 trilioane de dolari.

Din punctul de vedere al autorilor Raportului „Lumea în 2040”, în numai două decenii, realitatea, așa cum o știm astăzi, se va schimba fundamental. Unul din cele cinci scenarii imaginate de autorii raportului pentru anul 2040 se referă la avansul tehnologic: „Avansul tehnologic, conectivitatea virtuală în creștere, telemunca vor duce la o mai pronunțată autonomie individuală, dar și la izolare, cu toate consecințele pe care le presupune o astfel de condiție. În 2040, vor fi trilioane de aparate interconectate, iar cursa pentru supremația tehnologică se va acutiza, cu atât mai mult cu cât Inteligența Artificială ar putea fi folosită în scopuri militare și teroriste”.

Precizăm că, în prezent, evoluția utilizării dronelor controlate de inteligență artificială, care pot decide în mod autonom să ucidă, reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare, potrivit jurnaliștilor de la The New York Times.

Diferite țări, printre care SUA, China și Israel, lucrează în mod activ la dezvoltarea de arme letale autonome care pot selecta ținte cu ajutorul tehnologiei AI.

Criticii acestor așa-numiți „roboți ucigași” susțin că permiterea mașinilor de a lua decizii de viață sau de moarte fără intervenția umană ridică probleme etice, juridice și de securitate semnificative.

La fel de pesimistă, ca marea parte a scenariilor cuprinse în Raportul „Lumea în 2040”, este și previziunea potrivit căreia oamenii, dacă nu sunt atenți la realitatea imediată, pot deveni curând „cobai într-un vast laborator”, care este chiar existența lor.

Acesta va fi, oare, viitorul apropiat al omenirii, așa cum „prezic” rapoartele, analizele, studiile? Acesta va fi viitorul pe care și-l doresc oamenii? Oricum va fi, va trebui să ne pregătim pentru un viitor care nu este deloc obișnuit. Sau, mai bine, să imaginăm și să pregătim un altfel de viitor, al Homo spiritus...

Notă. „Viitorul este suma pașilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în râs.” - Henri Coandă

(decembrie 2023)

Acest articol a apărut în publicația Fermierul bihorean, ediția din decembrie 2023.

Autor: MARIANA GAVRILĂ