UE aruncă praf în ochii fermierilor români

Decizia Comisiei Europene de a interzice importul de produse agricole din Ucraina, mai exact porumb, floarea-soarelui și semințe de rapiță, în perioada 2 mai – 5 iunie, se dovedește a fi doar praf în ochii fermierilor din țările afectate, respectiv România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria. Pe 9 mai, exact în ziua când șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se afla în vizită la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, mașina de vot a UE, parlamentarii europeni au aprobat suspendarea aplicării taxelor de import pentru produsele ucrainene pentru încă un an, până în iunie 2024.

Prin decizia de prioritizare a produsele ucrainene se estimează riscul ca 20-25% din fermierii din țările direct afectate să falimenteze.

În Regulamentul care prevede suspendarea timp de o lună a importurilor, nu și a tranzitului, Comisia Europeană a strecurat o prevedere care permite celor interesați să continue afacerile dacă au contracte semnate înainte de data de 2 mai.

„Aceste măsuri vizează doar contractele semnate după data de intrare în vigoare a noilor prevederi și se aplică până la data de 5 iunie 2023”, a transmis Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituția abilitată cu controlul importurilor din Ucraina.

După cum se știe, astfel de contracte sunt încheiate cu mult timp înainte de a fi onorate.

În România, bună parte din mărfurile din Ucraina întră prin Republica Moldova. Li se schimbă originea și ajung pe piață sub formă de mărfuri moldovenești. Această practică este folosită de supermarketurile din țara noastră de foarte mulți ani.

În plus, Comisia Europeană a suspendat deocamdată decizia de a ajuta fermierii din cele cinci state prin compensații pentru pierderi în legătură cu importurile din Ucraina. Statele care se opun ajutorului de 100 de milioane de euro, dintre care 29,7 de milioane urmau să fie destinate României, drept compensație pentru pierderile înregistrate la porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt: Franța, Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Slovenia.

Cine câștigă?

Pe culoarele de solidaritate deschise de UE între mai 2022 și martie 2023, exportul fără taxe vamale de produse agricole ucrainene către UE, care a provocat o criză în Europa de Est, a permis Ucrainei să câștige 25 de miliarde de euro.

„Coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte 57 de milioane de tone de produse agricole. Acest lucru le-a permis operatorilor economici și producătorilor agricoli ucraineni să câștige 25 de miliarde de euro”, a spus purtătorul de cuvânt al UE, Miriam Garcia Ferrer, la un briefing la Bruxelles.

Ce nu a spus purtătorul de cuvânt e că fermierii din Ucraina sunt străini. Se estimează că marile companii americane de profil dețin peste patruzeci de milioane de hectare agricole. Kiev-ul a negat informația. Însă, oficial, doar prin contractele semnate în 2021, o treime din terenurile agricole ucrainene se află în proprietatea a trei giganți americani: Cargill, DuPont și Monsanto. Mai dețin și chinezii vreo 10% din proprietăți.

Un argument că marile companii străine se află în spatele afacerilor cu produse agricole din Ucraina stă și prezența acestora la forumul agricol EuroGrainHub Exchange & Forum, organizat cu o discreție suspectă, între 26-28 aprilie, la hotelul Marriott din București. Forumul reprezintă o manifestare tradițională de promovare a exporturilor agricole ucrainene, acesta fiind primul an când s-a ținut la București și nu la Kiev.

La forum au fost prezenți reprezentanți ai Departamentului de Stat American pentru Agricultură, demnitari din mai multe state, dar și șefii giganților comerciali din domeniul agricol, începând cu Cargill, cea mai mare companie alimentară din lume, unul dintre cei mai mari investitori internaționali privați din Ucraina, cu o capacitate de procesare a uleiului de un milion de tone pe an, plus silozuri pentru aproape 400.000 de tone de cereale.

„Ironie amară: în timp ce agriculturile din Est sunt falimentate de ucraineni, la forum se discută despre cum ar urma să profite companiile străine de pe urma războiului din Ucraina”, a transmis Inpolitics.

Slava Ucraina!

„Potrivit Ministerului Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina, pentru a sprijini producătorii de porumb și pentru a asigura aprovizionarea cu cereale pe piața internă și pentru export, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) (o agenție a guvernului SUA care oferă ajutor civililor din străinătate, n.r.), împreună cu „Bayer Ukraine” (un concern germen cu activitate internațională în industria chimică și farmaceutică, n.r.), a transferat peste 15.000 de unități de semănat semințe de porumb către IMM-urile agricole (întreprinderi micro, mici și mijlocii). Acest lucru va permite fermierilor să cultive și să pună pe piață peste 200.000 de tone de porumb”, se spune în mesajul citat de Agroportal.ua.

Sursa precizează că acest ajutor face parte din sprijinul mai larg din partea USAID, care furnizează fermierilor din Ucraina și îngrășăminte, semințe de floarea-soarelui și porumb, iar astă toamnă a predat silobag-uri și depozite modulare pentru stocarea cerealelor. De asemenea, USAID cofinanțează planuri de afaceri eficiente ale întreprinderilor agricole mici și mijlocii pentru producerea și prelucrarea produselor agricole.

Acum, întrebările care se pun sunt: de unde are Ucraina, țară aflată de mai bine de un an în plin război, atâta forță de muncă în agricultură încât să invadeze toată Europa cu produse agricole? Milioane de ucraineni s-au refugiat în țări ale UE, alții, apți de muncă, ar trebui să se afle pe câmpurile de luptă. În plus, terenurile agricole din această țară, invadată de armata rusă, sunt la fel de productive ca înainte de război ...

De unde are Ucraina miliarde de euro să investească, fix în această perioadă grea, în infrastructura de transport, canale navigabile și porturi? Mai mult, de ce miliardarii ucraineni investesc liniștiți în propriile afaceri și nu sunt preocupați de salvarea țării? Recent, compania ucraineană Biosphere, controlată de omul de afaceri Andrei Zdesenko, a cumpărat de la austrieci fabrica Alufix, de la Făgăraș, județul Brașov, care produce folie de aluminiu pentru bucătărie.

În tot acest timp, România a dăruit Ucrainei, cu titlu de ajutor, hrană în valoare de 115 milioane de euro.

Ce știm despre ceea ce nu știm?

În această perioadă, mass-media prezintă, din păcate, evenimente, informații neconforme cu realitatea, care împiedică o analiză și o interpretare obiectivă a unei situații. Se poate întâmpla ca „erorile” să intervină involuntar, dintr-un subiectivism insuficient controlat, din informații neverificate, dar, de cele mai multe ori (așa cum se știe), acestea sunt „controlate” riguros cu un anumit scop.

Din pricina lipsei informării reale despre lupta armată din Ucraina, ce-a fost înlocuită cu o propagandă bazată pe multe fake-news-uri și-un marketing mediatizat excesiv, nu știm Adevărul, nu știm care-i miza acestui război, cum arată într-adevăr confruntarea militară ruso-ucraineană și mai cu seamă cine sunt cu adevărat combatanții sau câștigătorii din umbră.

De exemplu, parte din Adevărul despre bombardamentele din martie 1999 asupra vecinilor noștri sârbi a ieșit la iveală abia după mai bine de un deceniu. Abia atunci au ajuns la public câteva documente ale analiștilor militari care susțin că americanii au profitat din plin de bombardarea Iugoslaviei, testând cele mai recente rachete de croazieră lansate aerian și maritim, bombe cu dispersie cu submuniții orientate și alte arme, iar comandamentul NATO a început să practice așa-numitul „antrenament de luptă” al piloților rezerviști.

În schimb, despre conflictul armat din cealaltă țară vecină știm - la ora actuală - doar că Rusia a invadat Ucraina. Orice informație care ne este furnizată poate să fie adevărată sau, la fel de bine, poate să fie falsă, iar acest lucru întărește și mai mult suspiciunea.

La nivelul UE, și acum, exact ca și în perioada pandemiei, se folosește aceeași tehnică subtilă de manipulare emoțională, doar că de data aceasta ținta pare să fie distrugerea agriculturii din unele state europene cu potențial agricol.

Ipocrizia UE

Ceea ce știm cu certitudine la ora actuală este atitudinea ipocrită de care dau dovadă birocrații și o bună parte dintre parlamentarii Uniunii Europene față de statele cu o agricultură sustenabilă. Cu o mână aplică sancțiuni drastice fermierilor din aceste state pe motiv că nu respectă ambițiile UE de climă și mediu, cu cealaltă mână dă liber produselor agricole de proastă calitate din țări terțe să invadeze piața europeană, la prețuri de dumping.

Ca exemplu, produsele agricole din Ucraina au primit liber să fie depozitate și vândute oriunde, fără plata taxelor vamale. Au prioritate la transport și, fiind în afara UE, pot folosi peste 200 de substanțe chimice, pentru a mări recoltele, și soiuri modificate genetic, pentru a fi mai rezistente. Acest aspect le face mai ieftine decât produsele fermierilor europeni, dar și extrem de nocive. „Dacă le dai la animale, nu le mănâncă, că-s pline de chimicale sau fac diaree”, spun agricultorii.

Dintr-o analiză internă efectuată de Comisia Europeană rezultă că milioanele de tone de cereale din Ucraina stocate în depozitele din țările est europene, inclusiv România, sunt improprii pentru consumul uman. „Argumentele conform cărora ar fi bune pentru ajutor alimentar ar trebui luate cu mari rezerve”, a declarat un oficial al Comisiei pentru Politică. „Le-ai putea numi chiar perfide.” Decizia a fost că nu pot fi livrate către Programul Alimentar Mondial, care cumpără de obicei grâu de înaltă calitate pentru morărit și îl livrează ca ajutor alimentar sub formă de făină.

Mai știm de asemenea că acolo unde nu ajung produsele agricole „perfide” din Ucraina, elita de birocrați de la Bruxelles obligă statele membre să reducă efectivul de animale pentru „a salva Planeta”. Asta în condițiile în care doar 7% din efectul de gaze provine din Europa, iar restul lumii își vede liniștită de viață ...

Luăm drept exemplu programul de desființare a fermelor zootehnice din Olanda, al doilea stat exportator mondial de produse agricole, după SUA.

Concomitent cu prelungirea cu un an a importurilor din Ucraina scutite de taxe vamale, Comisia Europeană a decis să acorde Olandei, sub pretextul reducerii încărcăturile de azot, un ajutor de 1,47 miliarde de euro pentru exproprierea și despăgubirea a 30% din fermieri, obligați să își închidă fermele, în caz de refuz, acestea fiind confiscate de autorități.

Pe de altă parte, aceiași birocrați bruxellezi au decis ca, începând cu acest an, fermele din UE care produc viermi și insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenții tot mai generoase, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum vacile, porcii sau păsările.

Practic, Uniunea Europeană arată, prin toate pozițiile sale, și îndeosebi prin legile și normele pe care le impune prin forță, indiferent de sectorul vizat, că este doar o instituție de tip paravan, care acționează în subordinea și în serviciul marelui capital privat transnațional.

Suntem paradoxul Europei

„Măi, românilor! Puteți hrăni 80 de milioane de oameni, dar importați două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunie”, ne spunea în urmă cu cinci ani ambasadorul Norvegiei la București, într-un limbaj diplomatic, evident, ca să nu ne facă idioți.

„Statul, în loc să-și apere puii (investitorii români – n. red.) ca o mamă, apără vulpile. Ar fi plusvaloare dacă am face făină în țară și ar fi plusvaloare dacă făina ar fi prelucrată”, a precizat pentru ZF Alexandru Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificației și al patiseriei, care a construit cu 12 milioane de euro o nouă fabrică în Oradea.

Conform unui clasament realizat de Institutul Național de Statistică, piața produselor alimentare din România este sufocată cu mărfuri de import vândute românilor la cele mai mari prețuri.

Totodată, trebuie spus că, de mai bine de un deceniu, nemții, francezii și italienii sunt cei mai mari retaileri occidentali care fac legea în România. Ei dictează prețul, proveniența și calitatea alimentelor pe care le consumă românii. Asta explică și de ce România a ajuns să fie lider mondial în ceea ce privește produsele agricole ieftine și de proastă calitate provenite din Ucraina în dauna fermierilor români și cine sunt marii profitori.

Putem doar să ne imaginăm cam câte cereale pline de chimicale au ajuns în ultimul an în pâinea și produsele alimentare consumate de către cetățenii români.

Practic, în Europa, românii sunt tratați mai rău decât africanii din țările sărace cărora, potrivit birocraților de la Bruxelles, le sunt destinate mărfurile „perfide” din Ucraina.

Și atunci stai și te întrebi: dacă tot consumăm alimente ieftine și de proastă calitate, de ce, mama dracului, trebuie să le plătim atât de scump?

Autoritățile române, în poziție de drepți

Autoritățile române au primit ordin: La loc comanda! Decizia de a invada piața cu cereale și alte produse agro-alimentare ieftine, de proastă calitate, care duc la sapă de lemn fermierii români a rămas așa cum a fost bătută în cuie la Bruxelles. La fel ca și canalul Bâstroe. Punerea în pericol a ecosistemului Deltei Dunării a venit la pachet cu bazele militare create acolo de americani, pentru a-și asigura o ieșire la Marea Neagră. Doar că aceste informații sunt strict secrete, nu trebuie să ajungă la opinia publică din România.

La o solicitare, în temeiul articolului 5 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la programele europene, făcută de ziaristul Ioan Spânu de la Cotidianul, răspunsul primit a fost că există un dosar al Cazului Bâstroe doar că acesta nu poate fi făcut public pentru că ar afecta, pe de o parte, relația dintre România și Ucraina, și, pe de altă parte, relația amândurora cu Uniunea Europeană! „Există un risc clar și previzibil ca dezvăluirea unor astfel de informații, având în vedere această sensibilitate, ar putea aduce consecințe dăunătoare climatului de încredere reciprocă dintre autoritățile acestei țări și ale Uniunii Europene”, a fost răspunsul din partea Comisiei Europene, semnat de Herald Ruijters, Director at European Commission.

„Judecați singuri, stimați cititori, și imaginați-vă ce conține acest blestemat de dosar, încât să fie secretizat pentru cetățenii români!!”, a afirmat jurnalistul.

În concluzie:În această perioadă există foarte multă propagandă și uneori, cei care folosesc canalele oficiale spun lucrurile exact invers decât sunt ele în realitate. Deci, mare atenție!

(mai 2023)

Autor: MARIANA GAVRILĂ