România va dubla capacitatea de tranzit pentru cerealele din Ucraina

Suntem sclavii lor...

România va dubla, până la sfârșitul anului, capacitatea de tranzit pentru cerealele din Ucraina, a anunțat, la Kiev, premierul Marcel Ciolacu.

În cadrul unei ședințe de guvern comune, care a avut loc pe 18 octombrie 2023 la Kiev, premierul Marcel Ciolacu și omologul său ucrainean, Denis Șmîhal, au semnat un memorandum în legătură cu „asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene și o strategie privind dezvoltarea infrastructurii rutiere necesare și a punctelor de trecere a frontierei Ucraina – România”, a raportat Spotmedia.

De asemenea, în Ucraina, Cabinetul de miniștri ucraineni și Guvernul României au semnat și un acord privind construcția podului rutier de frontieră peste râul Tisa, la granița româno-ucraineană, între localitățile Bila Tserkva și Sighetu Marmației.

Potrivit șefului Executivului român, de la începutul războiului, aproape 30 de milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România.

O ordonanță toxică

Precizăm că, în ședința Guvernului din data de 12 octombrie, a fost adoptată ordonanța de urgență care prevede că pot fi importate produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova de către operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în următoarele sectoare economice: fabricarea uleiurilor și grăsimilor; fabricarea produselor de morărit; fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă; creșterea animalelor; - pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin prezenta ordonanță de urgență sunt: grâu și meslin (amestec de grâu cu secară), porumb, semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate; semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate”, se arată în OUG din 12 octombrie.

Potrivit ministrului de la Agricultură, nu pot intra în procesare sau furajare decât cerealele care respectă standardele de calitate certificate de Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor, pe baza probelor primite și analizate.

Greu de presupus că autoritățile de control pot face față avalanșei de produse agricole venite dintr-o țară coruptă până la cel mai înalt nivel.

Fermierii români spun că le-au murit deja animalele după ce au fost hrănite cu porumb din Ucraina, iar puținele controale care s-au făcut au evidențiat că produsele din această țară sunt toxice și periculoase.

Și totuși, unde ajung cerealele importate din Ucraina, în condițiile în care nu mai pot fi folosite în industria avicolă și zootehnie?, se întreabă fermierii. Există suspiciuni că aceste produse ar putea ajunge pe piața românească sub diferite forme, inclusiv făină, mălai și produse de panificație. Chiar și uleiul, care este în mare parte importat din Ucraina, ridică întrebări cu privire la siguranța sa. În plus, transporturile din Ucraina nu sunt controlate la vamă, ceea ce duce la introducerea de virusuri în țară și închiderea combinatelor de păsări și de porci.

Mai mult, nimeni n-a ridicat problema celorlalte produse, legume, fructe, miere, lactate, carne etc, care pot fi importate din Ucraina de către oricine, fără restricții. Potrivit oficialilor polonezi, cerealele din Ucraina care ajung în Germania și, după examinare, se dovedesc a fi de calitate slabă, „în 99% din cazuri revin în Polonia în calitate de cereale europene”. De ce România, condusă de niște slugi politice, ar face excepție? Dar să vedem cine profită?

Ale cui sunt cerealele expediate din Ucraina?

Așa după cum am mai relatat în ediția Fermierul bihorean din luna august, un studiu al institutului american The Oakland „War and Theft: The Takeover of Ukraine’s Agricultural Land”, dat publicității la finele lunii mai, arată că principalii exportatori de mărfuri agroalimentare din Ucraina sunt în mare parte corporații agricole și oligarhii ucraineni, asociați cu interese financiare europene și nord-americane.

Potrivit Oakland Institute, reînnoirea Inițiativei Mării Negre și menținerea fluxului de exporturi din Ucraina nu are nimic de-a face cu sprijinirea fermierilor ucraineni, care suferă din cauza războiului și nici cu obiectivul anunțat de a preveni o criză alimentară globală.

Potrivit analizei, citată de Mold-street, Oakland Institute acuză și reprezentanții Națiunilor Unite, care monitorizează respectarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina, că au devenit un soi de brokeri pentru corporațiile din agrobusiness, iar despre ONU susține că s-ar fi asociat cu băncile și instituțiile financiare occidentale, pentru a sprijini marile companii, oligarhii și creditorii acestora, ca să crească profiturile în ciuda războiului.

Mai mult, comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin rețele subterane și este afectat și de propria corupție, a constatat o anchetă transfrontalieră realizată de jurnaliștii Rise Project.

Deputatul ucrainean Iaroslav Zhelezniak, șeful comisiei parlamentare, care a întreprins propria sa investigație pe piața cerealelor în urmă cu patru ani, a declarat jurnaliștilor Rise Project că marii comercianți internaționali se află în spatele actualelor tranzacții subterane și că, pentru a fi stopați, cel mai bun mod este să fie amendați în afara Ucrainei: „Atunci vor opri cu siguranță toate acestea. Este foarte dificil să se investigheze asta în Ucraina, cu sistemul de aplicare a legii și cu corupția pe care le avem. (...) Sper că amenințarea cu o amendă de sute de milioane de dolari, poate miliarde de dolari, îi poate opri.”

Minciunile UE

„Pe vremuri, adică în urmă cu un an de zile, dacă o țară ca Ucraina, care nu este membru al Uniunii Europene, ar fi invadat piața agricolă europeană cu câte un milion de tone pe fiecare tip de cereală în parte, pe fiecare țară în parte cu aceste prețuri, atunci atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Concurenței ar fi considerat că este o practică de dumping, așa se numește și ar fi sancționat inclusiv cu interzicerea acestui tip de import”, a spus avocatul Gheorghe Piperea la Antena 3.

„Este clar însă că Ucraina nu este supusă ca noi, reglementărilor europene în privința cantității de pesticide și chiar erbicide cancerigene, ca la Monsanto, spre exemplu, și mai mult decât atât și mult mai grav decât atât, nu există pentru Ucraina interdicția de a cultiva și a recolta plante modificate genetic.

În România, această practică este interzisă, pentru că interzice un regulament european”, a mai precizat avocatul Piperea.

De altfel, puternicele corporații agro-alimentare care dețin terenurile agricole de primă mână din Ucraina - Cargill, DuPont și Monsanto - sunt și mari furnizori mondiali de cereale modificate genetic (OMG). De exemplu, cel mai mare gigant privat din lume în domeniul cerealelor și al industriei agroalimentare, Cargill – include: Monsanto/Bayer, care deține semințe OMG brevetate și pesticidul periculos Roundup; include Corteva, uriașa fuziune a OMG-urilor din DuPont și Dow Chemicals și alți giganți ai cartelului cerealelor ca Bunge și Louis Dreyfus.

UE protejează „așa-zișii fermieri ucraineni”

Comentând decizia guvernului din Ungaria de a menține și extinde interdicția asupra produselor cerealiere ucrainene, Istvan Nagy, ministrul ungar al agriculturii, a declarat recent, la radioul public, citat de agenția MTI, că Uniunea Europeană îi protejează pe „așa-zișii fermieri ucraineni”, care sunt „de fapt companii și investitori din SUA, Arabia Saudită și Țările de Jos”. „Suntem martorii acțiunii marelui capital multinațional de a achiziționa noi piețe”, a spus el.

Decizia Ungariei de a extinde interdicția la rapiță, semințe de floarea soarelui, făină, ulei de gătit, miere, ouă și anumite cărnuri a fost „o decizie foarte curajoasă și dură”, dat fiind că astfel de decizii nu sunt în mod normal în puterea statelor membre, a mai afirmat el.

Pe de altă parte, potrivit președintelui Asociației Interprofesionale a Furnizorilor de Carne de Pui Anvol, Jean-Michel Schaeffer, și crescătorii francezi de păsări suferă de „concurență neloială” din partea producătorilor ucraineni.

În iunie, Comisia Europeană a extins importul scutit de taxe vamale de carne de pui ucraineană, ceea ce a provocat o „creștere explozivă a ofertei de pe piață”, a declarat săptămâna trecută, Jean-Michel Schaeffer, într-un interviu pentru Figaro.

„A existat o dublare și chiar o triplare a exporturilor ucrainene de carne de pui către țările Uniunii Europene. Noi toți (în țările UE - n. red.) ne confruntăm cu aceeași situație: invazia găinilor ucrainene destabilizează piața”, s-a plâns Schaeffer.

Potrivit lui Schaeffer, situația actuală scufundă tot mai mult sectorul francez de păsări într-o situație dificilă. Astfel, costul de producție în Ucraina este de două ori mai mic decât în Uniunea Europeană.

Răspunzând la întrebarea dacă nu este o „greșeală politică” a UE ca profiturile din această afacere să ajungă „nu poporului ucrainean, ci gigantului producător ucrainean de pui MHP”, Schaeffer a spus: „Poporul ucrainean sau guvernul lui? Se dovedește că nu muncitorii agricoli ucraineni beneficiază de ajutorul nostru, ci altcineva. MHP este proprietatea unui oligarh ucrainean care deține un abator, o fabrică de furaje și adăposturi de păsări”.

Notă. MHP este a doua cea mai mare companie din Ucraina, după UkrLandFarming, deținute de oligarhii ucraineni, înregistrate cu sediul în Cipru. Pachetul majoritar la MHP este deținut de oligarhul Yuri Kosiuk. MHP este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de pui în UE și fuge de plata taxelor în Ucraina folosindu-se de o mulțime de companii-cutie poștală din Cipru și Luxemburg. Kosiuk a fost acuzat de corupție, de practici care duc la poluarea mediului, de primirea în mod ilegal a 100 de milioane de dolari din partea statului ucrainean, sub formă de subsidii.

Fermierii români, sub tirul dosarelor penale

În timp ce clasa politică conducătoare din România face exces de zel în slugărnicia față de interesele multinaționalelor care dictează pe axa Bruxelles-Kiev, în țară, fermierii români nu numai că sunt sufocați cu produsele toxice din Ucraina, dar sunt și vânați cu dosare penale.

Ca de exemplu, autoritățile române lărgesc rutele terestre, feroviare și maritime, construiesc poduri și se deschid tot mai multe puncte vamale pentru camioanele cu produse agricole ucrainene, pe de o parte, iar, pe de alta, fac dosare penale fermierilor români care trec cu tractorul peste o uliță asfaltată.

„I-au luat permisul categoria B unui tânăr pentru că l-au prins conducând tractorul. Nu se poate așa ceva. Legea este făcută să ne distrugă. Oamenii sunt speriați, nu mai ies din curte cu tractoarele, pentru că umblă polițiștii cu mașinile prin sate, să ne vâneze, de parcă suntem infractori.

La ora asta nu ieșim cu niciun tractor. Mie, patru tractoriști mi-au plecat din fermă, când au văzut că mi-au făcut mie dosar penal pentru că am condus tractorul. Eu trebuie să traversez un drum, ca să merg în bază, acolo unde am terenul. Pentru faptul că s-au asfaltat niște ulițe din sat, le consideră străzi și nu mai ai voie să traversezi cu tractorul. Acum am ratat înființarea de cultură la rapiță, iar la grâu nu am cum să ies, pentru că trebuie să traversez drumul,” a declarat Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți din România (SFPR), pentru național.ro.

DNA și agricultorii

O altă structură care răspunde la comenzi politice, respectiv Direcția Națională Anticorupție (DNA), a început să vâneze fermierii români din toate direcțiile pentru fapte care, într-o țară normală, ar trebui să beneficieze de prevederile Legii prevenirii nr. 270/2017. Contravențiile care intră sub incidența Legii prevenirii sunt prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 33/2018. Practic, prejudiciul poate fi recuperat, fără intervenția DNA. Dar, nu le ia nimeni în seamă. Guvernanții par că vor să bage spaima-n fermierii români. Acoperă evazioniștii străini fără pic de jenă, în schimb ... dacă un fermier român a greșit o virgulă în contabilitate, este acuzat de fraudă cu fonduri europene și are deja dosarul penal gata pregătit.

Dar, când vine vorba despre eludarea bugetului statului prin practicile multinaționalelor din România, toți procurorii DNA rămân paralizați. Nici o instituție de forță nu are curajul să cerceteze activitățile evazioniste de mare amploare ale multinaționalelor care își ascund profiturile prin diferite tertipuri pentru a fenta impozitarea în țara noastră.

Un raport al SRI din 2020, prezentat Parlamentului, arată clar că societățile cu capital străin au manipulat prețurile de transfer în tranzacțiile cu firmele din grup, pentru a diminua profitul în scopul scoaterii banilor din România.

Din 1.112 companii care activează în țară, cu cifre de afaceri de peste 50 de miliarde de euro, marea majoritate cu capital străin, 125 au declarat pierderi. Și mai multe însă au profit zero sau profituri infime, tocmai pentru a eluda bugetul României. Cei mai mulți investitori străini de aici nu plătesc decât impozite pe salarii, ceea ce înseamnă mai nimic la nivelul afacerilor pe care le desfășoară. SRI a avertizat de mult despre vulnerabilitatea României cauzată de practicile lipsite de onestitate ale companiilor străine, care afectează interesul național. În zadar.

(octombrie 2023)

Autor: MARIANA GAVRILĂ