Drogurile, o problemă de siguranță națională

În România, consumul de substanțe interzise s-a extins dramatic și afectează copiii de la vârste tot mai mici. În plus, avem o rată foarte mare de accidente rutiere cauzate de șoferi care au consumat astfel de substanțe. Grav este modul în care guvernele care s-au perindat la putere nu au considerat consumul și traficul excedentar de droguri o problemă de siguranță națională.

Rapoartele Agenției Naționale Antidrog, realizate în colaborare cu Centrul de Monitorizare de la Lisabona și EMCCDA, relevă faptul că România a înregistrat un trend crescendo în ultimii ani în ceea ce privește consumul și traficul de droguri, unul dintre cele mai mari din UE. În ultimul an, am ajuns la 16,7% consumatori de droguri pe segmentul de vârstă 15-35 de ani, ceea ce, raportat la datele INS, se estimează la aproximativ 980.000-1.000.000 consumatori ocazionali de droguri.

Recent, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a ajuns la concluzia că problema traficului și consumului de droguri a devenit o chestiune de securitate națională. În ședința din 12 octombrie 2023, CSAT a decis înființarea unui grup de lucru format din reprezentanți din ministere, SRI și procurori care vor elabora un plan de acțiune, iar la nivel județean vor fi constituite grupuri operative, se arată în comunicatul de presă emis la finalul ședinței. Însă, până se va pune în practica planul de acțiune... mai durează.

La ora actuală, în România există doar 14 procurori care se ocupă cu traficul de droguri, în timp ce pentru „apărarea” LGBTI-iștilor sute de procurori și polițiști au luat lecții de homosexualism.

„Ca să se înțeleagă situația bine: în Secția de combatere a traficului de droguri din structura centrală a DIICOT lucrează doar 14 procurori. Care au în lucru 7.000 de dosare pe droguri, din care 2.700 au fost deschise în primele 6 luni”, a scris ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pe Facebook, vizavi de tragedia care a dus la uciderea a doi tineri la 2 Mai de către un drogat de bani gata.

În acest timp, 147 de procurori și 160 de polițiști au participat la sesiuni de formare pe tema „investigării infracțiunilor motivate de prejudecată și a promovării drepturilor persoanelor LGBTI”, organizate de Asociația Accept și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul proiectului „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudenței CEDO privind orientarea sexuală și identitatea de gen”, informează Mediafax

În timp ce mai marii țării caută soluții pentru combaterea consumului de droguri, se înmulțesc din ce în ce mai mult cazurile de judecători sau polițiști aflați în cârdășie cu traficanții pe care îi protejează.

La firul ierbii, lucrurile arată însă destul de îngrijorător. Elevii cumpără și consumă droguri fără probleme, de la colțul străzii. Cu doar 10 lei.

„Din punctul meu de vedere, e mai ușor să faci rost de droguri decât de alcool. Un drog de 10 lei. Sunt peste tot”, declara un elev pentru reporterii Observator. În școli, stupefiantele se vând mai ceva ca dulciurile. „Da, în orice școală se găsește. Iarba e 50 de lei un gram. Cocaina e scumpă, dar nu prea se consumă, se consumă speed mai mult, e mai ieftin, 100 de lei gramul. Cocaina e 100 de euro gramul. MDMA e destul de ieftin”, mărturisea un alt elev.

La Bihor, doar cifre și acțiuni bifate

Ședința Colegiului prefectural din luna septembrie a avut, în premieră, un singur subiect: rolul și activitatea instituțiilor publice în vederea gestionării problemei consumului de droguri în județul Bihor.

O bună parte dintre șefii celor șase instituții publice cu atribuții în domeniu: Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Bihor, Inspectoratul Școlar, Poliția, Direcția de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate și Spitalul județean, s-au mulțumit să prezinte cifre și să bifeze acțiuni care dau bine obiectului lor de activitate fără să prezinte rezultate concrete.

Singurul care a atras atenția asupra creșterii îngrijorătoare a numărului de consumatori de droguri a fost medicul specializat în tratarea dependenților de droguri. prof. dr. Adrian Bumbu, șeful Secției de Psihiatrie, din cadrul Spitalului Județean. Cifrele sunt însă înșelătoare, a avertizat dr. Bumbu, explicând că, din cauza „sistemului”, multe cazuri de dependenți nici măcar nu sunt înregistrate ca atare: „Avem o problemă cu notarea acestor pacienți. Nu îi prea punem cu diagnosticul principal (dependența de droguri), pentru că serviciile medicale sunt foarte prost plătite de CAS și ne scade ICM-ul (Indicele de Complexitate Medicală), și atunci se pun alte diagnostice principale”.

În acest context, redacția Fermierul bihorean a pus la dispoziția a două dintre instituțiile prezente o pagină din cadrul publicației pentru a oferi bihorenilor explicații de specialitate privind efectele consumul de droguri. Rezultatul? Nici una nu și-a asumat această sarcină, fie că nu face parte din fișa postului, fie, și cel mai probabil, vorba doctorului Bumbu, nu sunt plătite pentru asta. Nimic nu-i gratis, nici drogurile, nici tratamentul și nici prevenția.

Drogul „zombi” fentanil va lovi Europa

Fentanil, drogul care distruge America, va lovi și Europa. „Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o creștere a consumului de droguri sintetice fentanil”, a declarat Ylva Johansson, comisarul UE pentru afaceri interne, pentru publicația Politico, în urma unui avertisment al secretarului de stat american Antony Blinken care a spus că Europa fie are o problemă nedescoperită cu drogurile sintetice, fie va fi lovită de unul în curând.

Fentanilul, un drog sintetic estimat a fi de 50 de ori mai puternic decât heroina, este cauza a zeci de mii de decese prin supradozaj în SUA în fiecare an.

În anul 2021, SUA au asistat la un moment de răscruce. Pentru prima dată, supradozele de droguri au ucis peste 100.000 de oameni în întreaga țară într-un singur an. Dintre acele decese, mai mult de 66% au fost legate de fentanil. „Mai mulți americani decât oricând mor din cauza supradozelor de fentanil, pe măsură ce al patrulea val al epidemiei de opioide lovește fiecare comunitate, în fiecare colț al țării”, spun autoritățile.

Fentanil este drogul care a devenit deja disponibil și în România. Un pericol exploziv, ignorat de autorități.

La un eveniment paralel al Adunării Generale a Națiunilor Unite privind amenințările pentru sănătate și securitate ale drogurilor sintetice, Antony Blinken i-a îndemnat pe aliați să ia în serios amenințările cauzate de fentanil, a spus Johansson, comisarul UE.

„Când am vorbit cu secretarul Blinken, el a spus despre drogurile sintetice: «Fie este o problemă pe care o ai, pe care nu știi că o ai, fie este o problemă pe care o vei avea», a spus Johansson în interviul acordat Politico. SUA vor să acționeze ca un canar în mina de cărbune, a spus ea, „pentru ca alții să nu aibă aceeași problemă ca ei”.

Fentanilul și alte droguri sintetice nu sunt încă cea mai mare îngrijorare a UE, a spus Johansson – canabisul fiind cel mai des consumat drog, iar cocaina - drogul pentru care consumul crește cel mai rapid.

Dar, spre deosebire de SUA, unde drogurile sintetice sunt introduse ilegal din țări precum Mexic, Europa are capacitatea de a produce droguri sintetice, ceea ce ar putea declanșa rapid o criză, a spus Johansson.

„Capacitatea de a produce fentanil în UE este aici, o avem”, a spus Johansson. „Asta înseamnă, desigur, că în momentul în care decid să înceapă să facă asta și cred că există o cerere, ar putea merge foarte repede.”

Un total de 434 de laboratoare de producție ilegală de droguri sintetice au fost desființate în UE în 2021, conform Raportului european asupra drogurilor 2023.

Experții de la agenția UE pentru droguri au avertizat la începutul acestui an că interzicerea cultivării macului de către talibani în Afganistan ar putea reduce dramatic aprovizionarea cu heroină în Europa și ar putea crea posibilitatea unei creșteri a opioidelor sintetice.

„Trebuie să fim foarte vigilenți și foarte pregătiți”, a spus comisarul UE pentru afaceri interne.

DIICOT trage un semnal de alarmă

Fentanilul este un opioid sintetic extrem de puternic. El este prescris bolnavilor de cancer, aflați în stadii terminale. De asemenea, astfel de pastile sunt recomandate și pentru gestionarea durerilor de după intervențiile chirurgicale. Fentanilul este eliberat doar pe baza unei prescripții medicale.

DIICOT precizează într-un comunicat de presă că acest medicament este de 100 de ori mai puternic decât morfina și de 30 până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Agenția americană Drug Enforcement Administration (D.E.A.) spune că este „atât de puternic și de mortal încât chiar și un microgram poate ucide un om”.

Oxicodona, cea de-a doua substanță asupra căreia DIICOT atrage atenția, este un analgezic opioid. El este utilizat pentru durerile severe și face parte din categoria medicamentelor cu regim special. Acesta, la fel ca și Fentanilul, poate fi cumpărat doar în baza unei prescripții medicale. Pastilele de acest gen prezintă un risc major de dependență. Oxicodona figurează în tabelul anexa nr. II al Legii 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

„Aurul alb” a pus stăpânire pe Europa!

De ce-i zice drogului „aurul alb”? Pentru că produce sume de bani colosale pentru cartelurile de traficanți, pentru mafia distribuitorilor, pentru politicieni și chiar pentru unele carteluri din rândul polițiilor antidrog. Recent s-a dat alertă în toată Europa, căci fenomenul de contrabandă cu stupefiante a lăsat în urmă America. „S-a mobilizat și România, după cum vedeți”, scrie Simona Ionescu în publicația EVZ.

Așa cum am spus, e alertă în toate țările din Europa. Este pornită de la ONU, căci acolo niște specialiști s-au trezit să avertizeze că America și-a pierdut coroana de superputere mondială a cocainei în favoarea Europei.

Adică s-a descoperit că, în ultimii ani, comerțul transatlantic cu droguri a prins atât de bine încât Europa a fost transformată în capitala mondială a cocainei, cel mai scump drog.

Numai într-un an, susțin specialiștii, contrabanda cu cocaină a adus 50 de miliarde de lire sterline, după ce a fost vândută preponderent în Paris, Roma și Londra.

Țările europene s-au umplut și de alte „produse” mai ieftine și mai ușor de procurat, fiindcă piața de consum trebuia lărgită, obișnuită și ușor ridicată spre nivelul de sus, al drogului de lux sau al pastilelor psihotrope din rețeaua pharma.

Frontiera cu Ucraina și traficul de droguri

Potrivit cotidianului Național, frontaliera dintre Ucraina și România ar fi controlată de rackeții ucraineni! Drogurile intră în țara noastră inclusiv cu transporturile de cereale. „Conform unui raport informativ de ultimă oră intrate în posesia noastră, România devenind de câteva luni unica poartă larg deschisă pentru rackeții ucraineni traficanți de droguri. Toate celelalte state membre ale Uniunii Europene luând deja măsuri draconice de Securitate pentru a opri mafia ucraineană până ce nu este prea târziu”, notează jurnaliștii de la Național.

Mai multe rapoarte internaționale avertizează că închiderea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina, a generat și o reconfigurare a rutelor de trafic de droguri către porturile din proximitate, unul dintre ele este fiind chiar Portul Constanța, suprasolicitat de o bună parte din exporturile ucrainene.

„Închiderea terminalului de containere din portul Odessa, precum și închiderea altor terminale de containere din porturi ucrainene de la Marea Neagră, a generat o creștere a operațiunilor comerciale în porturile românești și bulgare de la Marea Neagră. Dacă aceste operațiuni comerciale în creștere nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se raportează că nu dispun de personal suficient, ar putea fi expuse și mai mult fluxurile de cocaină, heroină și la importurile de precursori de droguri sintetice”, se arată în raportul „Perturbare sau strămutare? Impactul războiului din Ucraina asupra piețelor de droguri din sud-estul Europei”, notează G4Media.

„Aurul alb”, foarte ieftin

Părinți, feriți-vă copiii! Li se vând droguri ieftine, cu 7 lei, 10 lei, maxim 15 lei doza. Costă mai puțin decât orice pachet de țigări, iar amici sau colegi de clasă sau diverși inși de pe internet îi conving ușor să încerce.

Droguri ieftine, dar cu efect devastator.

Poliția, oricât de capacitată și mobilizată va fi, nu va putea face față fără ajutorul vostru sau al societății în ansamblu. Ceea ce a început cândva în Columbia cu Pablo Escobar și s-a răspândit în America extrem de rapid nu va ajunge să ne facă dependenți copiii de cocaină fiindcă nu vor avea bani să cumpere.

Va fi însă mult mai rău. Cu drogurile sintetice și ieftine, copiii românilor vor fi transformați în niște ființe cu creierele afectate, mai scrie jurnalista Simona Ionescu.

Notă. „Plănuiește-ți cu grijă viitorul, pentru că acolo o să-ți petreci restul vieții.” - Mark Twain

(octombrie 2023)

Acest articol a apărut în publicația Fermierul bihorean, ediția din octombrie 2023.

Autor: MARIANA GAVRILĂ