Timp de citit: 20 minute

Corupția cu cerealele din Ucraina

 

Cerealele ucrainene au sporit averile bancherilor și miliardarilor lumii. Cine luptă pe front și cine cultivă, recoltează și exportă o cantitate enormă de cereale dintr-o țară aflată de aproape doi ani în război?

 

Fermierii români sunt tot mai îngrijorați cu privire la ce se va întâmpla în sectorul agricol în următorii ani, în contextul războiului din Ucraina care probabil că nu se va încheia prea curând. La acest moment, depozitele sunt pline de grâu ucrainean cumpărat cu 40 de bani/kg, adică la jumătate de preț față de oferta românească din acest an, 2023.

Nemulțumirea fermierilor este cu atât mai mare, cu cât cerealele ucrainene nu sunt produse după standardele UE, adică nu se respectă normele stricte impuse fermierilor români, ba, mai mult, pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca exemplu, produsele agricole din Ucraina au primit liber să fie depozitate și vândute oriunde, fără plata taxelor vamale. Au prioritate la transport și, fiind în afara UE, pot folosi peste 200 de substanțe chimice, pentru a mări recoltele, și soiuri modificate genetic, pentru a fi mai rezistente. Acest aspect le face mai ieftine decât produsele fermierilor europeni, dar și extrem de nocive. „Dacă le dai la animale, nu le mănâncă, că-s pline de chimicale sau fac diaree”, spun agricultorii.

Din punct de vedere economic, concurența ucraineană înseamnă falimentul producătorilor români.

În România, bună parte din mărfurile din Ucraina întră prin Republica Moldova. Li se schimbă originea și ajung pe piață sub formă de mărfuri moldovenești. Această practică este folosită de supermarketurile din țara noastră de foarte mulți ani.

 

Acum, întrebările care se pun sunt: de unde are Ucraina, țară aflată în plin război, atâta forță de muncă în agricultură încât să invadeze toată Europa cu produse agricole? Milioane de ucraineni s-au refugiat în țări ale UE, alții, apți de muncă, ar trebui să se afle pe câmpurile de luptă. În plus, terenurile agricole din această țară, invadată de armata rusă, sunt la fel de productive ca înainte de război…

De unde are Ucraina miliarde de euro să investească, fix în această perioadă grea, în infrastructura de transport, canale navigabile și porturi? Mai mult, de ce miliardarii ucraineni investesc liniștiți în propriile afaceri și nu sunt preocupați de salvarea țării? Recent, compania ucraineană Biosphere, controlată de omul de afaceri Andrei Zdesenko, a cumpărat de la austrieci fabrica Alufix, de la Făgăraș, județul Brașov, care produce folie de aluminiu pentru bucătărie.

În tot acest timp, România a dăruit Ucrainei, cu titlu de ajutor în valoare de 115 milioane de euro.

 

„Comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin propria corupție”, se arată într-o anchetă transfrontalieră a jurnaliștilor de la Rise Project. Dar să vedem ce profituri poate aduce agricultura într-o țară aflată în plin război, o țară controlată de corporațiile internaționale, bănci și oligarhii ucraineni.

 

Cine controlează agricultura din Ucraina?

 

Un studiu al institutului american Oakland dat publicității la finele lunii mai relevă faptul că acordul internațional privind exportul de cereale din Ucraina – esențial pentru temperarea crizei alimentare – în special în Africa - a devenit de fapt o sursă de profit pentru brokerii Națiunilor Unite, corporații, bancheri și oligarhii ucraineni.

Potrivit studiului, principala destinație pentru exporturile agricole ale Ucrainei este Uniunea Europeană, China fiind a doua. Spania este cel mai mare beneficiar din Europa.

În timp ce Ucraina și Comisia Europeană au făcut presiuni pentru ridicarea interdicției, fermierii maghiari și polonezi au protestat, punând întrebarea critică: „Cine beneficiază de fapt de pe urma acestor exporturi?”, susțin cei de la institutul american.

În studiul Institutului Oakland „War and Theft: The Takeover of Ukraine’s Agricultural Land”, se arată că principalii exportatori de mărfuri agroalimentare din Ucraina sunt în mare parte corporații agricole și oligarhii ucraineni, asociați cu interese financiare europene și nord-americane.

În plus, raportul a detaliat modul în care acești producători sunt puternic îndatorați față de instituțiile financiare occidentale, în special, fiind menționată Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Corporația Financiară Internațională (IFC) – filiala pentru sectorul privat a Băncii Mondiale.

Împreună, aceste instituții sunt creditori majori ai întreprinderilor agricole ucrainene, cu aproape 1,7 miliarde de dolari, împrumutate doar către șase dintre cele mai mari firme de terenuri din Ucraina în ultimii ani.

Alți creditori-cheie sunt o combinație de instituții financiare, în principal europene și nord-americane – atât publice, cât și private.

Potrivit Oakland Institute, reînnoirea Inițiativei Mării Negre și menținerea fluxului de exporturi din Ucraina nu are nimic de-a face cu sprijinirea fermierilor ucraineni, care suferă din cauza războiului și nici cu obiectivul anunțat de a preveni o criză alimentară globală.

Or, prețurile alimentelor au crescut vertiginos atunci când stocurile mondiale de cereale erau la niveluri istorice ridicate, conform Băncii Mondiale.

Potrivit analizei, citată de Mold-street, Oakland Institute acuză și reprezentanții Națiunilor Unite, care monitorizează respectarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina, că au devenit un soi de brokeri pentru corporațiile din agrobusiness, iar despre ONU susține că s-ar fi asociat cu băncile și instituțiile financiare occidentale, pentru a sprijini marile companii, oligarhii și creditorii acestora, ca să crească profiturile în ciuda războiului.

 

Cum s-a ajuns aici?

 

Potrivit unui alt studiu făcut de același institut american, Oakland Institute, pe fondul războiului, Ucraina, care are cea mai mare suprafață agricolă din Europa, a devenit cea mai importantă destinație a ajutoarelor americane – 113 miliarde de dolari în primul an de război, dintre care 65 de miliarde pentru armament. Ajutorul american, cel vestic în general, a fost condiționat de o serie de reforme. Una dintre cele mai importante reforme a fost crearea unei piețe a terenurilor agricole.

Pe data de 1 iulie 2021, în Ucraina a intrat în vigoare o nouă lege funciară, care a permis entităților economice din afara țării să cumpere și terenuri agricole, această reformă fiind solicitată de Fondul Monetar Internațional (FMI) în schimbul unui nou pachet de asistență financiară.

Prin noua reformă agrară, o treime din terenurile agricole ucrainene se află în proprietatea a trei giganți americani: Cargill, DuPont și Monsanto. China are și ea semnat un contract de concesionare pe o jumătate de secol pentru 9% din cel mai fertil teren agricol din Ucraina.

Notă. Cargill și Monsanto sunt doar doi dintre coloșii alimentari cunoscuți producători de organisme modificate genetic (OMG), inclusiv alimente.

 

Corporațiile internaționale și oligarhii corupți

 

Trebuie spus că instituțiile financiare occidentale – BERD, BEI, Corporația Financiară Internațională, agențiile de import-export din SUA, Danemarca, Canada au intrat în Ucraina prin îndatorarea companiilor deținute de oligarhii ucraineni. Raportul Oakland Institute arată că micii fermieri ucraineni nu au primit niciun sprijin comparativ cu oligarhii ucraineni, mulți dintre ei acuzați de corupție și fraude.

Raportul Oakland mai arată că, în plin război, beneficiind de legea regimului Zelenski, marii deținători de terenuri agricole și-au sporit considerabil suprafețele din portofoliu.

Notă. Guvernul de la Kiev a declarat că circa 5 milioane de hectare au fost furate de oligarhi din mâinile statului.

Cel mai mare deținător de terenuri (peste 500.000 de hectare) este Kernel Holding S.A., înregistrată în Luxemburg, unde acționar principal este oligarhul Andrii Verevski. Deține acțiuni și companii înregistrate în SUA, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Norvegia.

Urmează UkrLandFarming (400.000 de hectare), înregistrată în Cipru, unde acționarul principal este Oleg Bahmatiuk, implicat în scandaluri privind două bănci insolvente și dat în judecată pentru sifonarea a peste un miliard de dolari din compania la care este acționar. Acesta deține cele mai mari ferme de pui din Europa și două dintre cele mai mari facilități de stocare a cerealelor. În ultimii ani, această companie a arendat terenuri pentru TNA Corporate Solutions, o companie din SUA, acolo unde oligarhul a fost dat in judecată.

Pe locul al treilea se află MHP, companie înregistrată tot în Cipru. Pachetul majoritar la MHP este deținut de oligarhul Yuri Kosiuk. MHP este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de pui în UE și fuge de plata taxelor în Ucraina folosindu-se de o mulțime de companii-cutie poștală din Cipru și Luxemburg. Kosiuk a fost acuzat de corupție, de practici care duc la poluarea mediului, de primirea în mod ilegal a 100 de milioane de dolari din partea statului ucrainean, sub formă de subsidii.

Oligarhii de mai sus și companiile lor au primit de-a lungul anilor credite de sute de milioane de dolari de la bănci, agenții de import-export - în special SUA, Olanda, Germania, Danemarca. Au primit finanțare de la companiile americane General Electric, Lockheed Martin (se observă cum producătorii de arme obțin profit de pe urma războiului din Ucraina și investesc pe de altă parte în terenurile fertile din această țară), dar și Harvard University (proprietar important de păduri în România). Se adaugă apoi fondurile oferite de statul ucrainean, care provin însă tot din împrumuturi uriașe oferite de FMI, BERD sau Banca Mondială.

Raportul Oakland Institute mai precizează că nivelul la care creditorii din Vest controlează aceste companii este ascuns de opacitatea sistemului din Ucraina.

 

Traseul cerealelor negre din Ucraina

 

Comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin rețele subterane și este afectat și de propria corupție, a constatat o anchetă transfrontalieră realizată de jurnaliștii Rise Project. (Rise Project este o comunitate de jurnaliști, programatori și activiști care investighează crima organizată și corupția care afectează România și țările din regiune).

Datele comerciale obținute de reporteri arată că, în primele șapte luni de la începerea războiului, o mare parte din cerealele care treceau prin Halmeu și alte puncte de trecere a frontierei din România au fost exportate de companii ucrainene dubioase care sunt acuzate de evaziune fiscală și alte infracțiuni.

Mai mulți oficiali de rang înalt din Ucraina sunt acuzați că au abuzat de funcțiile lor pentru a ajuta la înființarea mecanismului de evaziune fiscală, inclusiv ofițeri vamali superiori care lucrează în porturile din regiunea Odesa.

„Sute de firme-fantomă, multe înființate după război, domină exporturile de cereale din Ucraina. Problema a devenit una de siguranță națională la Kiev, după ce statul vecin, măcinat de război, a contabilizat pierderi uriașe la bugetul public.

Rețelele de crimă organizată din regiune au reușit să se infiltreze prin astfel de firme în tranzacții mamut, iar principalele rute de transport au fost România, Ungaria, Bulgaria și Polonia”, spun jurnaliștii.

În schimb, fermierii din aceste țări au protestat în stradă și au acuzat guvernele lor și autoritățile de la Bruxelles că nu-și pot valorifica propriile recolte din cauza cerealelor ieftine din Ucraina care le-au invadat țările.

Investigația ziariștilor de la Rise Project a urmărit tranzacțiile firmelor acuzate de procurori de criminalitate financiară, pentru că nu plătesc taxe, dar și beneficiarii europeni ai „cerealelor negre”.

„Am descoperit astfel companii lichidate, după ce au făcut tranzacții de sute de milioane de dolari, firme înregistrate pe numele unor pacienți racolați dintr-un spital de psihiatrie din Cehia, companii conectate politic, beneficiari cu istoric infracțional, dar și giganți multinaționali din industria agroalimentară, care au adus masiv cereale în România prin intermediul firmelor-fantomă”.

Deputatul ucrainean Iaroslav Zhelezniak, șeful comisiei parlamentare, care a întreprins propria sa investigație pe piața cerealelor în urmă cu patru ani, a declarat jurnaliștilor Rise Project că marii comercianți internaționali se află în spatele actualelor tranzacții subterane și că, pentru a fi stopați, cel mai bun mod este să fie amendați în afara Ucrainei:

„Atunci vor opri cu siguranță toate acestea. Este foarte dificil să se investigheze asta în Ucraina, cu sistemul de aplicare a legii și cu corupția pe care le avem.(...) Sper că amenințarea cu o amendă de sute de milioane de dolari, poate miliarde de dolari, îi poate opri”, a declarat deputatul.

 

Filiera din România

 

Pentru a vedea cine importă „cereale negre” din Ucraina și cât de mult, reporterii au verificat datele vamale cu lista companiilor ucrainene acuzate de încălcări a legislației fiscale și cu numele mai multor importatori cunoscuți de cereale ucrainene - români, cehi și maghiari - dar și importatori offshore.

Potrivit jurnaliștilor, pe filiera din România, unul dintre acești comercianți care a importat masiv prin intermediul firmelor-fantomă ucrainene este COFCO International România, subsidiara celei mai mari companii de stat din China în domeniul alimentar și agricol.

COFCO Internațional România a adus semințe de floarea-soarelui în valoare de 2,3 milioane de dolari, chiar prin intermediul Talstaktiv, firma care conduce topul companiilor corupte investigate din Ucraina.

Un alt comerciant din lista jurnaliștilor este Bunge România care, în primele trei luni ale anului 2022, a importat cereale în valoare de 5,6 milioane de dolari prin intermediul companiilor-fantomă ucrainene, inclusiv de la Greenprime.

Notă. Compania americană Bunge este al treilea jucător la nivel mondial din agricultură, fiind depășită doar de Cargill și Archer-Daniels-Midland.

Traderii americani de cereale Bunge sunt prezenți în România din anul 2002, când au cumpărat la nivel global grupul francez Cereol Holdings, companie care deținea fabrica Unirea Iași. Pe vremea Guvernului Adrian Năstase, americanii de la Bunge au cumpărat și închis, fabrica de ulei Interoil Oradea, Muntenia București, Agricover de la Buzău. La sfârșitul anului 2008, compania a închis unitatea din Iași și a mutat toată producția la Buzău. Principalele mărci produse de Bunge în România sunt Floriol și Unisol.

În afară de COFCO International și Bunge, alți doi mari comercianți internaționali au cumpărat cereale prin intermediul firmelor ucrainene cu probleme: Viterra, divizia agricolă a colosului Glencor, respectiv, Ameropa Grains.

 

Banii donați de România, în conturile oligarhilor ucraineni

 

Angajați ai Departamentului de Investigații Strategice din cadrul Poliției Regionale Odesa au descoperit o fraudă fiscală de peste opt milioane de hrivne (aproape 200.000 de euro) provenite din granturi acordate de România pentru servicii de management.

„Un manager de proiect, director al unei companii a Primăriei Ismail a dezvoltat și a implementat, pe parcursul a patru ani, un plan infracţional de confiscare a fondurilor din granturi. În acest scop, a folosit o structură comercială, pe care a înființat-o acum 10 ani, iar apoi, a transferat drepturile de proprietate către o altă persoană aflată sub controlul său” - a transmis Poliția Națională a Ucrainei.

„Începând cu anul 2019, persoanele aflate sub controlul inculpatului au întocmit documente false despre servicii presupus prestate pentru gestionarea proiectului de stat. Inculpatul, în calitate de manager oficial de proiect din partea autorităților locale, a aprobat documentele fictive.

Potrivit acestei scheme, în conturile structurii comerciale, au fost virate peste 8 milioane de hrivne” - a detaliat Poliţia Naţională a Ucrainei.

Ce fac guvernanții români? În timp ce Guvernul de la București introduce taxe peste taxe, care împovărează populația și îngroapă afacerile întreprinderilor românești, România livrează, fără să crâcnească, alte 50 de milioane de euro Ucrainei, sumă care s-ar putea majora, conform acordului încheiat cu Comisia Europeană. Astfel, Executivul și-a creat cadrul legal pentru a putea înstrăina banii din bugetul pe 2024.

Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care să permită, din punct de vedere legislativ, utilizarea banilor din bugetul țării pentru Ucraina. În expunerea de motive a actului normativ se arată că, de la declanșarea conflictului armat și până în luna mai 2023, Uniunea Europeană, reprezentată de statele membre și instituțiile financiare europene, a oferit un sprijin amplu Ucrainei, în valoare de 70 de miliarde euro.

 

Traficul de arme și camioanele cu cereale

 

În anul 2022, odată cu lansarea de către țările occidentale a livrărilor ample de arme în Ucraina, pe piața neagră a început o activitate febrilă. „Dacă anterior, prin canalele de trafic erau transportate, preponderent, armamente ușoare, echipamente şi tehnică militară, acum a venit rândul armelor high-tech.” Bunăoară, traficanții de arme au în arsenalul lor „sisteme mobile antitanc Javelin livrate în Ucraina de către SUA și aliații acestora, drona americană de ultimă generație Phoenix Ghost, rachete Stinger și NLAW PTRC, drone Switchblade și Bayraktar, obuziere autopropulsate franceze CAESAR cu calibrul 155 milimetri și alte produse periculoase”, scrie publicația DikGazete evocând și prețurile la aceste arme din darknet unde, de fapt, au loc tranzacțiile celor care fac comerț cu moartea.

Jurnaliștii turci sunt îngrijorați de faptul că dronele Bayraktar ar putea ajunge la dușmanii Turciei, adică la Partidul Muncitorilor din Kurdistan. „Deci, drept răspuns la ajutorul oferit de Ankara, Ucraina, în loc de „mulțumesc”, le-a transmis dușmanilor Turciei aeronavele turcești fără pilot la bord, care, cu orice ocazie, vor fi folosite împotriva armatei turce”, își exprimă ediția indignarea constatând următoarele: „Corupția care a afectat toate nivelurile verticalei de putere din Ucraina a ajuns pe punctul când aceasta prezintă pericol nu doar pentru autoritățile de la Kiev, dar și pentru țările care susțin Ucraina.”

De altfel, pericolul în cauză este recunoscut și în Europa.

În Analiza riscurilor în anii 2023/2024 realizată de Frontex se menționează: „ca o consecință a situației din Ucraina, cantități semnificative de armament, inclusiv echipamente militare cu un grad înalt de pregătire de luptă, rămân necontrolate în regiune. Această instabilitate și prezența unor grupări ilegale necontrolate pot contribui la proliferarea armamentelor și traficul cu acestea peste hotare. Cu fiecare zi devine tot mai probabil ca un număr tot mai mare de aceste arme de foc și această tehnică militară va ajunge pe piața ilegală. Nu doar grupările criminale din regiune se vor înarma, dar și traficanții, cel mai probabil, vor profita de această oportunitate. Amploarea fenomenului de trafic cu aceste arme peste hotare va depinde de cât va dura conflictul și de situația generală la capitolul securitate în Ucraina, cererea locală pentru astfel de echipamente, precum și de măsurile de control la frontiere. Acest conflict poate genera efecte de durată, la fel cum poate fi observat în alte zone postconflict, având potențialul să transforme completamente acțiunea fluxurilor ilegale de arme de foc în Europa.”

Analiștii europeni, la fel, recunosc că traficul cu arme a devenit mai sofisticat. „Evoluția tehnologiilor, inclusiv imprimarea 3D, elimină necesitatea de a face trafic cu arme întregi, or piesele separate pot fi detectate mai greu. O astfel de abordare, la fel, permite crearea unor arme nedetectabile sau mai letale.”

„Așa numitele pistoale-fantomă, armele de foc fabricate artizanal care nu pot fi urmărite sunt produse din piese și componente neînregistrate, fabricate ilegal, care pot fi achiziționate legal pe piețele externe”, se spune pe site-ul Frontex. În nota informativă la Indicele Global privind criminalitatea organizată 2023 se menționează că „Moldova este o sursă și o țară de tranzit pentru traficul de arme în regiune. Grupările criminale organizate care domină această piață desfășoară operațiuni sofisticate și bine structurate. Unele din aceste grupări, potrivit datelor din rapoarte, utilizează companiile ce activează legitim ca paravan pentru a-și masca implicarea în traficul de arme.”

„Și Moldova a devenit un traseu important pentru traficul cu arme în Ucraina şi din această țară”, se mai spune în raportul care a referit Moldova cu o rată a criminalității de 5,60 (în cadrul unui sistem de 10 puncte), pe locul 74 din 193 de țări și pe locul 17 din 44 de state europene.

 

Pe de altă parte, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat recent că a descoperit o schemă de corupție la achiziționarea de armament de către armata ucraineană, valoare totală a fraudei fiind echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de dolari, relatează Agerpres. SBU a informat că o investigație a „arătat că angajați ai Ministerului Apărării și manageri ai furnizorului de arme Lvov Arsenal au furat aproape 1,5 miliarde de hrivne în cadrul unei tranzacții de cumpărare de obuze”.

„Potrivit anchetei, foști și actuali funcționari de rang înalt din Ministerul Apărării și manageri ai companiilor afiliate au fost implicați în delapidare”, potrivit SBU, care a adăugat că deturnarea de fonduri a inclus achiziționarea a 100.000 de obuze pentru armata ucraineană. SBU a menționat că un contract pentru obuze a fost semnat cu Lvov Arsenal în august 2022 - la șase luni după începerea războiului - și că plata a fost făcută în avans, unele fonduri fiind transferate în străinătate. Cu toate acestea, armamentul nu au fost furnizat niciodată și unele fonduri au fost transferate ulterior în alte conturi din străinătate, precizează SBU într-un comunicat de presă.

 

Cum reacționează UE? Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat recent că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei și a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privință, potrivit Reuters. Iar, într-un interviu acordat presei germane și citat de France Press, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a chemat pe europeni să-și mărească producția de arme pentru a crește livrările către Ucraina și preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”. Avertismentul vine înaintea unei reuniuni cheie a miniștrilor apărării din NATO și în pragul împlinirii a doi ani de la izbucnirea războiului în Ucraina. 

(august 2023)

 

 

Acest articol a apărut în publicația Fermierul bihorean, ediția din august 2023.

Autor: MARIANA GAVRILĂ